100 de ani de administrație românească în Transilvania


Când:
16 Februarie 13:00 17:00
Gazdă:
str. George Barițiu, nr. 5, Hermannstadt, Romania

Despre

Expoziție de cartografie

100 de ani de administrație românească în Transilvania.
Județul Sibiu, 50 de ani de la ultima reorganizare administrativă a României

Organizarea administrativ-teritorială în România epocilor modernă și contemporană are un parcurs istoric care se întinde pe o perioadă de mai bine de un secol și jumătate, fiind un proces ce a început odată cu unirea Principatelor Române, dacă ne raportăm la reformele lui Al. I. Cuza, printre care se regăsește și legea 396/08 aprilie 1864 pentru înființarea consiliilor județene. Concepută după modelul legii similare franceze, aceasta a generalizat județul (împărțit în plăși, în cadrul cărora se regăseau comunele urbane și rurale, conduse de primari aleși) ca unitate administrativă de bază a statului nou format, numit din ianuarie 1862 România.

Actele care au consfințit și legiferat constituirea României Mari au condus la o organizare administrativă mozaicată, în primii ani interbelici (1918-1925), în care, ca diviziuni recunoscute, au funcționat atât județele vechiului regat, cele basarabene, moștenite de fosta gubernie țaristă, districtele austriece ale Bucovinei, cât și fostele comitate austro-ungare la vest de Carpați. Legea nr. 85/14 iunie 1925 pentru unificare administrativă consfințea un număr de 71 de județe, ale căror granițe respectau în general, limitele celor 10 provincii istorice ale țării.

În data de 16 februarie 1968 Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, rămasă în vigoare, cu anumite modificări, până astăzi. Din punct de vedere juridic, acţiunea din 1968 poate fi catalogată drept „reorganizare administrativ teritorială”, ceea ce presupune în esenţă „modificarea numărului nivelurilor de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a raporturilor juridice dintre acestea, inclusiv cu statul”.

Precedenta reorganizare data din 1950, cu modificări în 1956, având ca sursă de inspiraţie modelul sovietic, raţiunea acesteia fiind atât politico-ideologică, înlocuirea vechii administraţii şi exercitarea unui control sporit, cât şi economică, împărţirea teritorială fiind necesară realizării colectivizării sau planificării. Modificarea din 1950 a presupus introducerea pentru prima dată de structuri noi, diferite de caracteristicile teritoriale şi istorice tradiţionale ale statului, copie a unităţilor administrativ-teritoriale existente pe teritoriul U.R.S.S., respectiv regiunile şi raioanele. Astfel de reforme administrative au existat în (Polonia – 1946; Bulgaria – 1947; Ungaria, Cehoslovacia şi Albania – 1949; România şi Iugoslavia – 1950).

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 se înscrie şi în logica distanţării de Uniunea Sovietică, servind totodată scopurilor naţionaliste ale regimului de la Bucureşti. Însă dincolo de aceste considerente, putem identifica un substrat politic, şi anume înlocuirea celor numiţi în funcţii în timpul perioadei dejiste, aspect definitoriu pentru primii ani ai regimului Ceauşescu.

Odată cu apariţia Legii 2/1968 se revine la organizarea administrativ tradiţională, regiunile şi raioanele (ce au funcționat între 1950-1968) de sorginte sovietică au fost înlocuite, revenindu-se în mare parte la vechea formă de structură și organizare. Conform reglementărilor, România cuprindea 39 de judeţe, 2706 comune, 47 (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) de municipii şi 189 de oraşe.

Pe parcursul regimului Ceauşescu, cele mai stabile unităţi administrative rămân judeţele (există o singură reorganizare, în 1981, când apar judeţele Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi prin reorganizarea judeţelor Ialomiţa şi Ilfov), cele mai fluctuante fiind comunele, afectate în mod direct de procesul de sistematizare.

Mai trebuie să subliniem faptul că centralizarea reprezintă caracteristica dominantă a reformei din 1968, România fiind singura ţară din fostul bloc sovietic care, după prăbuşirea regimului comunist, nu a cunoscut o reformă administrativă menită să corecteze o serie de disfuncţionalităţi apărute sau să actualizeze anumite realităţi. Până în prezent Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989.

Cu ocazia acestui semicentenar, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu și cu sprijinul Asociației Filateliștilor din Județul Sibiu, vă invită să luați parte la vernisajul Expoziției de cartografie 100 de ani de administrație românească în Transilvania. Județul Sibiu, 50 de ani de la ultima reorganizare administrativă a României, care va avea loc vineri, 16 februarie 2018, ora 13:00, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, corp B, parter.

Silviu Borș,
Manager
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu
Str. G. Barițiu, nr. 5,7, Sibiu
Tel. 0269 210 551