Spectacol de balet pentru copii - Don Quijote


Data și ora:
Gazdă:

Strada Cetății nr. 3-5, Sibiu

Despre

Muzica: Ludwig Minkus
Libretul: adaptare după romanul lui Miguel de Cervantes
Coregrafia clasică: Alexander Gorski, Marius Petipa
Coregrafia, regia și adaptarea: Cătălin Caracaş
Scenografia: Adriana Urmuzescu
Aranjamentul muzical: Antonel Oprescu

DISTRIBUȚIA:

Quiteria: Cristina Dijmaru
Basil: Ovidiu Matei Iancu
Don Quijote: Robert Ştefu
Sancho Panza: Eliisa Nenonen
Mercedes: Elena Chiriță
Espado: Tiberiu Pepenică
Camacho: Andrei Nicolae
Lorenzo: Ionuţ Picincu
Amoraşul: Emily Fung
Patru fete: Ana Badea, Cristina Babalâc,
Sophie Hull, Delia Luca
Don Quijote bătrân: Valentino Tiron

Ansamblul:
Seguidilla (dans popular spaniol):

Chantal LaBarge – Andrei Tarcău
Emily Hulme – Adam Davies
Andreea Mirea – Alyn Arhire
Ana Badea – Cristian Danu

Toreadorii:
Delia Luca – Andrei Tarcău
Cristina Babalâc – Dragoş Andruţă
Mihaela Anica – Ștefan Tănase
Sophie Hull – Alexandru Ducan

Figuraţia:
Daniel Manea, Ștefan Craiu, Cosmin Vîjeu

Hidalgo Alonso Quijano, pe numele său adevărat, este un împătimit al romanelor cavalerești, fără să rateze vreo seară pentru a se cufunda în lectură. Cărțile citite l-au făcut să fie un om mai bun, care își dorește să-i ajute pe cei nevoiași și lipsiți de apărare. Împins de nobilul său țel, dar și de dorința de a o găsi pe frumoasa Dulcineea de Toboso, plăsmuire a minții sale, eroul nostru își alege un nume de cavaler – Don Quijote, își poreclește iapa – Rosinanta, și-l convinge pe Sancho Panza, un vecin de-al său, să-i fie scutier și să plece în lume împreună.
Așa se face că într-o bună zi, când soarele dimineții abia își făcea apariția pe cer, Don Quijote și Sancho Panza ajung în frumosul oraș Barcelona. Aici, în ciuda aglomerației, găsesc găzduire la taverna unui cârciumar pe nume Lorenzo. Surpriza le este cu atât mai mare când dau cu ochii de fiica lui Lorenzo – Quiteria – o splendoare de fată, care seamănă perfect cu Dulcineea sufletului eroului nostru.
Quiteria este îndrăgostită de Basil, un tânăr bărbier deloc înstărit, fapt pentru care nu este pe placul tatălui fetei, căci acesta își dorește un ginere bogat. Nu trece mult și își face apariția Camacho, un filfizon cu bani, dar cam îngust la minte, care îi cere mâna Quiteriei.
Tânăra, nevrând să audă de o căsnicie cu tânărul Camacho, prinde un moment în care fuge cu Basil, chiar de sub privirile tuturor, lăsându-l pe Don Quijote singur. În acea imensitate de piață, acesta se simte ca o furnică singură în deșert, iar fel de fel de halucinații îi vin în minte: mori de vânt care îl atacă, zâne bune, un amoraș care i-o aduce în dar pe Dulcineea. Sleit de puteri și de oboseală, Don Quijote se prăbușește la pământ.
Hotărâți să lupte pentru dragostea lor, Quiteria și Basil se întorc în piață, cu dorința de a-l convinge pe Lorenzo să accepte iubirea lor și să le permită să se căsătorească. Lorenzo își arată nemulțumirea pentru fuga fiicei lui și pentru relația celor doi. Copleșit de durere, Basil se hotărăște să-și curme viața și-și împlântă un pumnal în inimă, spre groaza tuturor. Mai apucă să-și exprime dorința de a fi căsătorit cu Quiteria înainte să moară, urmând ca, după dispariția sa, aceasta să rămână cu Camacho. Don Quijote, neputând sta impasibil în fața unei astfel de nedreptăți, reușește să-l convingă pe Lorenzo să-i dea mâna fetei sale tânărului Basil. După primirea consimțământului, Basil se trezește ca prin minune și o îmbrățișează pe Quiteria. Totul fusese numai o farsă, pusă la cale de iscusitul bărbier, pentru a-și atinge scopul!
Văzând că lucrurile încep să se limpezească, Don Quijote se retrage cu sentimentul că a putut contribui la fericirea celor doi tineri – și mai ales a ființei pe care o iubea - rămânând, în continuare, un veșnic apărător al celor nefericiți și nevoiași și al valorilor morale – dreptatea și adevărul.