Cristian Cismaru & My Transylvania, de la gust la educație


Cristian Cismaru e unul dintre oamenii care se întoarce spre sat cu respect și responsabilitate. „Am fost foarte mult timp prin sate. Îmi plac poveștile cu oameni buni care au ce să arate”. De la tururi turistice prin oraș cât era liceean, în timp, spiritul de explorator și pasiunea pentru poveștile și tradițiile din inima rurală a României, l-au îndemnat să fondeze o agenție de turism alternativ. Reky Travel, agenția deschisă în Sibiu la începutul anilor 2000 este o afacere de familie, pe care a dezvoltat-o împreună cu soția sa – Iuliana. „Când ești în sat vrei să vezi lucruri faine, care să-ți placă și ție. Asta e pasiunea mea, să văd cum omul influențează natura, dar și natura influențează înapoi omul, cum arată acele spații (n. a. rurale), să le găsesc poveștile…”

Numele antreprenorului Cristian Cismaru este însă mult mai cunoscut datorită Asociației My Transylvania, care din 2008 organizează o varietate de evenimente de cultură gastronomică și tururi de turism alternativ prin satele cuprinse de regiunea dintre Sibiu, Agnita și Sighișoara. O premieră în România, evenimente ca Transilvanian Brunch, Picnic în Cindrel, Cină în natură, Electric Camping, Flavours and Sounds of Transylvania sau Transilvania Gastronomică, ce îmbină cultura cu gastronomia într-o atmosferă destinsă îi îmbie pe turiștii români și străini cu peisaje rustice.

„Esența a ce facem noi e să promovăm zonele rurale și să urmărim cum avem impact asupra satului și asupra vizitatorilor”, îmi povestește Cristian, subliniind necesitatea de a le oferi sătenilor o perspectivă economică. „Dacă mergi în sat, prin consum susții micii producători, care involuntar susțin consumul de diversitate locală – se asigură că soiurile și rețetele vechi, tot ce e vechi – nu se standardizează cu produse din magazine. Apoi, dacă îi ajuți pe micii producători, ei, la rândul lor, au grijă de peisajul cultural – de cum arată satele între sate. Ca să rămână în sat, le trebuie un venit suplimentar. Și atunci, prin evenimente doar se atrage atenția, dar ei trebuie să înțeleagă că pot face alte activități: să plimbe turiștii cu căruța, să organizeze un picnic, să colaboreze cu un restaurant etc.

Cristian îmi spune că așteaptă să vadă rotițele schimbării de gândire și la vizitatorii care ajung în sate. „Îmi doresc să simtă România asta faină din afara asfaltului. Noi, cei din Europa de Est, avem o problemă cu asumarea identității. Lumea se rușinează de origini, însă nu poți să fii altceva decât ești. De la vizitatori, mă mai aștept să devină atenți la problemele satului și poate chiar să devină activi, în satul bunicilor sau altundeva.”

Citește mai departe Vezi colecția de articole "Oameni & locuri"

foto: Gabriela Cuzepan

Alte sugestii

Emőke Boldizsár: „Toate discuţiile naţionaliste mi se par outdated”
Meserii și nume de străzi, pe urmele breslelor sibiene
Mikhail Baryshnikov, neobositul dans cu viața
Fred Nuss: am evitat pe cât am putut frumusețea
Te mai gândești la Ea din când în când?