10 mari Sibience

Roata istoriei Sibiului a fost învârtită de personalități importante. Datorită circumstanțelor, au rămas în memoria orașului preponderent marii sibieni, de aceea azi dați-ne voie să vorbim despre marile sibience. Cu siguranță sunt mult mai multe decât zece, dar așteptăm sugestii să completăm împreună lista:

Affra provenea dintr-o familie nobilă din Ocna Sibiului și a fost căsătorită cu Emericus de Bogath. Rămasă văduvă, devine soția lui Thomas Altemberger, judele regal al orașului. După căsătorie au început construcția uneia dintre cele mai frumoase case gotice din Sibiu, cunoscută azi ca Muzeul de istorie - Casa Altemberger. Blazonul ei, reprezentând un braț cu sabie ieșind dintr-o coroană, se găsește în cheia de boltă a logiei din Grădina Martirilor.

📸 www.brukenthalmuseum.ro

Poveștile de iubire mai au și final nefericit, așa că de câte ori treceți pe strada Samuel von Brukenthal să vă amintiți că pe aici a locuit o domniță care s-a sinucis din dragoste. Johanna Balk, fiica comitelui Daniel Melmer, căsătorită cu farmacistul orașului (Wilhelm). Rămasă văduvă Johanna trebuia să devină amanta principelui Bathory, dar ea a preferat să-și pună capăt zilelor înfigându-și acul de la pafta în inimă pentru a rămâne pe veci fidelă alesului ei.

📸 (c) Gabriela Cuzepan

Fiica primarului provincial Daniel Klokner von Kloknern, a devenit soția lui Samuel von Brukenthal în 1745. Deși istoricii consideră că a fost o căsătorie din interes, baronesa și-a susținut soțul în toate activitățile sale. Fiind o femeie independentă pentru aceea vreme, comanda și negocia diverse obiecte de artă, plătea facturi și supraveghea gospodării.
Pe portalul intrării în palatul Brukenthal se regăsește blazonul familiei ei alături de cel a lui Brukenthal.

📸 www.brukenthalmuseum.ro

Rahel Bethlen a fost cea care a visat Casa cu cariatide, transformând-o într-un mic palat baroc în secolul al XVIII-lea. Ea a cumpărat proprietatea, care a aparținut cândva cunoscutului meșter Sebastian Hann cu 7000 de florini ungurești. Rahel a comandat probabil cele două fecioare de piatră de la meșterul clujean Simon Hoffmayer. De remarcat și poarta de stejar decorată cu motive specifice baroce.

📸 (c) Gabriela Cuzepan

Kamilla s-a născut la Budapesta în 9 februarie 1838. După moartea unchiului ei Theodor Glatz, moștenește atelierul de fotografie al acestuia. Atelierul a funcționat în Piața Mare la numărul 9. Imortaliza portrete de familii, dar și peisaje. Portretele cu tinere îmbrăcate în porturi populare săsești sau românești sunt printre cele mai cunoscute. Atelierul a fost achiziționat și dus mai departe de renumitul fotograf Emil Fischer.

📸 (c) https://commons.wikimedia.org/

Este recunoscută drept prima femeie ornitolog din Transilvania și teritoriul românesc. Silvia și-a dobândit cunoștințele despre animale și în special păsări de la tatăl ei, August von Spiess, patronul spiritual al Muzeului Cinegetic din Sibiu. Participa din tinerețe la acțiuni vânătorești și la proiecte de cercetare a faunei. S-a specializat în păsări răpitoare, ținând prelegeri la conferințe internaționale. După război și-a desfășurat activitatea la Muzeul de Științe Naturale din Sibiu.

📸 https://m.siebenbuerger.de/

Pictoriță, etnografă, istoric de artă, scriitoare, publicist și grafician, Julianna Fabritius Dancu este cunoscută mai ales datorită celor peste 100 de picturi despre bisericile fortificate din jurul Sibiului și al Brașovului. În tinerețe a studiat la București, unde fost condamnată doi ani pentru spionaj. După eliberare a revenit la Sibiu devenind desenator la muzeul Brukenthal. Cea mai importantă lucrare a sa rămâne „Amintiri din Sibiul vechi”.

📸 https://www.mutualart.com/

„Eşti, de acum înainte, înţelesul meu cel mai intim. Eşti sensul meu cel adevărat, îndumnezeirea mea. Şi te chem. Pentru că vreau să mă îndeplinești; te chem, te chem neîncetat, tu, lumina mea, viaţa mea, împlinirea mea.” Cam așa i se adresa Radu Stanca frumoasei lui soții Doti, într-una din nenumăratele scrisori de dragoste. Deși soarta le-a rezervat multe obstacole, vorbele regizorului reușesc să ne înduioșeze și azi.

📸 (c) Gabriela Cuzepan

Născută la Sibiu în 19 aprilie 1965, Melita Ruhn a rămas în istoria gimnasticii datorită executării perfecte a exercițiului de sol de la Olimpiada Forth Worth din 1979. Se numără printre puținele gimnaste care a obținut nota 10. În 1980, împreună cu echipa, a adus acasă o medalie de argint și două de bronz de la olimpiada din Moscova. În prezent este profesoară de educație fizică la o școală din München.

Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei (CAA / CAA), este o instituţie informală, un proiect interdisciplinar şi educaţional inițiat de Lia Perjovski. „Parcursul practicii sale artistice, de la propriul corp (performanţele anilor 1980–1990) la corpul cunoaşterii (AAC/CAA, KM) descrie un scenariu personal în căutarea sensului şi a normalităţii — un spaţiu al post‑producţiei şi al dialogului, al re‑gîndirii şi re‑ciclării informaţiilor, precum şi al structurării ideilor. ” scrie despre ea https://institutulprezentului.ro/

📸 https://www.artsy.net/