Fiind un oraș cu o istorie complexă, la Sibiu s-au țesut de-a lungul timpului numeroase legende despre întemeierea sa și despre clădirile din interiorul și din jurul său.
Ne-am gândit că atunci când vizitezi anumite locuri, ar fi o experiență și mai atractivă dacă ai ști legendele locului. Așadar, dacă ești interesat să afli poveștile orașului care a traversat epoci întregi, te invităm să le descoperi în cele ce urmează:
Legenda lui Hermann
Cum altfel am putea începe să vorbim despre legendele ce împrejmuiesc Sibiul, dacă nu cu cea despre întemeierea lui? Bineînțeles, în decursul anilor, acestea au fost numeroase, însă cea pe care o vom prezenta este de departe cea mai cunoscută dintre ele.
Se spune că un cizmar german pe nume Hermann ar fi cel care a pus bazele orașului, atunci când a ajuns pe aceste meleaguri în fruntea unei cete de coloniști sași. Inițial, aceștia au construit un sat, pe care l-au denumit "Hermannsdorf" (Satul lui Hermann).
Atunci când regele Ungariei a vizitat satul, Hermann l-a rugat să le dea voie să își construiască o cetate, pe o suprafață cât se poate cuprinde cu pielea unui taur. Regele a acceptat, nedumerit de faptul că pe atât de puțin pământ cât se poate cuprinde cu respectiva piele, nu s-ar putea construi nici măcar o colibă. Nu mică i-a fost atunci mirarea când Hermann a început să taie pielea într-o fâșie subțire și lungă, cu care a reușit să cuprindă toată porțiunea pe care s-au întins apoi zidurile cetății ce încă stau în picioare și astăzi.
Regele a semnat decretul de danie al pământului, iar treptat satul construit pe lângă zidurile cetății s-a dezvoltat și a devenit oraș, fiind denumit "Hermannstadt" (Orașul lui Hermann). Foto: patrimoniu.sibiu.ro
Tunelurile și catacombele din Sibiu
Multe povești s-au țesut în jurul acestor tuneluri și catacombe pline de mister. Legendele spun că ar data din perioada Evului Mediu și că leagă diferite clădiri importante din Sibiu.
Se zice că acestea ar fi fost folosite în acea perioadă pe post de închisoare pentru vrăjitoare înainte de a fi arse pe rug și pentru infractori. Iar în anii în care cetatea a fost cuprinsă de ciumă, aici ar fi fost aruncați cei infectați pentru a nu mai răspândi boala la suprafață, în oraș.
De asemenea, se mai spune că tunelurile ar fi fost folosite și pentru apărarea orașului, deoarece aici s-ar fi ascuns soldații pentru a-i lua prin surprindere pe atacatori. Foto: Turnul Sfatului
Podul Minciunilor
Podul Minciunilor, cu o istorie de peste 150 de ani și în prezent unul dintre cele mai vizitate locuri din Sibiu, are și el miturile sale.
Poate cel mai cunoscut dintre ele este că atunci când cineva spune o minciună pe pod, acesta va începe să scârțâie și se va dărâma, demascând astfel mincinosul.
Alte legende vorbesc despre aruncarea mincinoșilor de pe pod. De exemplu, negustorii care își înșelau clienții și erau prinși, ori fetele care jurau că sunt fecioare, iar în noapte nunții se afla că nu era adevărat.
O altă legendă vorbește despre elevii care studiau la Academia Militară. Se spune că aceștia își dădeau întâlniri cu domnișoare localnice pe pod și le jurau iubire. Apoi le lăsau să îi aștepte, fără a se mai întoarce niciodată. Foto: transfagarasan.travel
Turnul Bisericii Evanghelice
Se spune că, atunci când s-a construit Biserica Evanghelică, saşii din Sibiu au dorit să ridice aici cel mai înalt turn din Transilvania. Turnul Bisericii Evanghelice din Bistrița deținea deja acest titlu, cu o înălțime de 75 de metri. Așadar, niște meşteri sibieni au fost trimiși la Bistriţa să măsoare în secret turnul Bisericii Evanghelice, pentru a putea să construiască în Sibiu unul și mai mare.
Meşterii au măsurat turnul Bisericii Evanghelice din Bistriţa, folosindu-se de o funie, iar după ce şi-au terminat treaba au plecat spre casă, luând cu ei funia utilizată. Pe drum, însă, sibienii s-au oprit la un han de lângă Bistriţa, iar după câteva pahare de vin, au povestit la han despre misiunea în care erau implicați. Apoi, în timp ce meşterii dormeau, gazdele de la hanul bistrițean au tăiat aproximativ doi metri din funia cu care a fost măsurat turnul Bisericii Evanghelice.
Ca urmare, turnul bisericii din Sibiu, construit după măsurătoarea funiei, are 73,34 de metri, iar cel din Bistriţa 75 de metri. Foto: transfagarasan.travel
