despre SUFLU
Expoziție
Gazdă:
Organizator:
Dates And Hours:
Despre
• despre Suflu •
Feathers on my breath. E imaginea transmisă prin cuvânt și sunet de Elizabeth Fraser în cântecul Teardrop (Massive Attack). Fraser spune că s-a lăsat inspirată de scrierile lui Gaston Bachelard, filosoful care a descris cum se țes visele din toate senzațiile semiconştiente care prind formă din experiența noastră cu aerul, vântul și spațiul vast. Bachelard a scris și despre imaginația materiei dure, a focului și a apei, dar artista visa la imponderabilitate, la adiere, și poate la iluzia levitaţiei pe care o resimțim degajându-se din povara unei oboseli extreme, cum se întâmplă în preajma nașterii și a morții.
Nu e și societatea noastră marcată de o oboseală extremă? Doi ani am respirat forțat prin textura densă a măștilor și ne-au bombardat zilnic cifrele unei odioase boli a aparatului respirator. Și fiindcă trăim concomitent în spațiul realității dure și al simbolului, această pneumo-oboseală a devenit o istovire a pneuma, a spiritului (în greaca veche). Dacă avem o pneuma colectivă, trebuie să deschidem larg o fereastră și să-i dam drumul, să se lase dusă de vânt. Avem nevoie să respirăm.
Vă propunem meditație pe tema răsuflării. Plecăm, așa cum ne îndeamnă imaginația atunci când o eliberăm din armura, de la constatările intuitive. Orice oftat ne ușurează, orice suspin invită noi emoții. Să trecem deci din vocabularul literal al procesului biologic la constelația de înțelesuri pe care o dezvăluie respirația: să visăm cu ochii deschiși la fâlfăiri de aripi, la fulgi sau puf sau zâne lăsate în voia curenților de aer (there must be an angel playing with my heart), dar și la disciplina atât de poetică a prana și pranayama, a conștiinței respirației în tehnicile yoga. Să nu visam căderi, ci plutiri. Să vedem vălătuci de abur dansând în raze de soare și dând dimensiune spațiului, stoluri aerate de pasări mișcându-se în aer ca liniile melodice într-o fugă barocă, fiecare cu ritmul și conturul ei, toate în armonie.
Și să ne amintim că plantele respiră și ele. Într-o lume echilibrată, oamenii și animalele ar fi fost în conversația ideală cu florile și copacii: ele respiră invers față noi. Dar tot respirație e, această dublă energie care menține viața și prin care pătrunde în noi spiritul. Putem face asta mergând foarte departe în timp, o călătorie de care avem urgentă nevoie după tirania prezentului bont. Să mergem, poate ajutați de formele lui William Blake, la acel moment de grație descris în Vechiul Testament, dar și în multe alte tradiții, în care duhul lui Dumnezeu se purta – plutea - pe deasupra apelor infinite. Duhul lui Dumnezeu, în ebraică ruach ha-kodesh. În care ruach înseamnă duh, dar și vânt.
text de Anca Serbănuță, antropolg
Nu e și societatea noastră marcată de o oboseală extremă? Doi ani am respirat forțat prin textura densă a măștilor și ne-au bombardat zilnic cifrele unei odioase boli a aparatului respirator. Și fiindcă trăim concomitent în spațiul realității dure și al simbolului, această pneumo-oboseală a devenit o istovire a pneuma, a spiritului (în greaca veche). Dacă avem o pneuma colectivă, trebuie să deschidem larg o fereastră și să-i dam drumul, să se lase dusă de vânt. Avem nevoie să respirăm.
Vă propunem meditație pe tema răsuflării. Plecăm, așa cum ne îndeamnă imaginația atunci când o eliberăm din armura, de la constatările intuitive. Orice oftat ne ușurează, orice suspin invită noi emoții. Să trecem deci din vocabularul literal al procesului biologic la constelația de înțelesuri pe care o dezvăluie respirația: să visăm cu ochii deschiși la fâlfăiri de aripi, la fulgi sau puf sau zâne lăsate în voia curenților de aer (there must be an angel playing with my heart), dar și la disciplina atât de poetică a prana și pranayama, a conștiinței respirației în tehnicile yoga. Să nu visam căderi, ci plutiri. Să vedem vălătuci de abur dansând în raze de soare și dând dimensiune spațiului, stoluri aerate de pasări mișcându-se în aer ca liniile melodice într-o fugă barocă, fiecare cu ritmul și conturul ei, toate în armonie.
Și să ne amintim că plantele respiră și ele. Într-o lume echilibrată, oamenii și animalele ar fi fost în conversația ideală cu florile și copacii: ele respiră invers față noi. Dar tot respirație e, această dublă energie care menține viața și prin care pătrunde în noi spiritul. Putem face asta mergând foarte departe în timp, o călătorie de care avem urgentă nevoie după tirania prezentului bont. Să mergem, poate ajutați de formele lui William Blake, la acel moment de grație descris în Vechiul Testament, dar și în multe alte tradiții, în care duhul lui Dumnezeu se purta – plutea - pe deasupra apelor infinite. Duhul lui Dumnezeu, în ebraică ruach ha-kodesh. În care ruach înseamnă duh, dar și vânt.
text de Anca Serbănuță, antropolg
• expoziție cu scop caritabil •
Suma de bani care va rămâne din scăderea cheltuielilor de organizare va fi donată Asociației WeHelp Sibiu, al cărei scop este să le ofere copiilor din categorii defavorizate șansa la o viață mai bună.
În aceasta expoziție veți admira 21 de aranjamente executate în vase și piese ceramice ale unor autori cunoscuți din România: Alexandra Constantinescu, Cer.Amica, De.Ceramica, ceramica de Nocrich, Cristina Balerina, Sandra Berghianu, Poemi, Ionuț Ciobota,
Andrei Pandea și împletituri marca Iulia Lavu.
O parte dintre aranjamente vor fi realizate de echipa Jujube Atelier și colaboratori permanenți, iar 9 dintre ele vor fi create de personalități sibiene active în domeniul cultural și nu numai:
În aceasta expoziție veți admira 21 de aranjamente executate în vase și piese ceramice ale unor autori cunoscuți din România: Alexandra Constantinescu, Cer.Amica, De.Ceramica, ceramica de Nocrich, Cristina Balerina, Sandra Berghianu, Poemi, Ionuț Ciobota,
Andrei Pandea și împletituri marca Iulia Lavu.
O parte dintre aranjamente vor fi realizate de echipa Jujube Atelier și colaboratori permanenți, iar 9 dintre ele vor fi create de personalități sibiene active în domeniul cultural și nu numai:
- Emőke Boldizsár, actriță la Secția Germana a Teatrului National Radu Stanca,
- Cătălina Costache, Director executiv Fundaţia Polisano
- Andrei Luminea, manager restaurant La Pasaj
- Anca Opris, medic dermatolog
- Tudor St. Popa, c.arhitect
- Oana Secaș, dascăl
- Robert Șimon, artist conceptual | illustrator | acuarelist
- Radu Vancu, scriitor și conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
- Ramona Lackzo-David, referent cultural FDG Transilvania și reprezentant al Fundației Biserici Fortificate Transilvania
Sperăm că în acest fel să atragem atenția asupra diversității de meserii care se împletesc în viața socială a unei urbe, dar și asupra importanței educației în menținerea și stimularea unei activități profesionale vii și creative. Ne-am bucura, deci, de prezența unui număr cât mai mare de copii, fiindcă evenimentul nostru își propune și un rol educativ: să le arate celor mici ce lucruri frumoase pot crea mâinile unui om.
Fiecare cumpărător care va achiziționa un aranjament floral va primi un print cu fotografia acestuia, ca suvenir al aranjamentului floral pe care l-a inspirat suportul ceramic. Fotografiile sunt executate cu măiestrie de Alexandru Moga.
Sâmbătă vom crea un aranjament interactiv, pe care îl vom dona bisericii pentru slujba de duminică.
Iar duminică vă așteptam în nava bisericii la actul muzical Dresden Vocal Concert, la ora 18:00.
Iar duminică vă așteptam în nava bisericii la actul muzical Dresden Vocal Concert, la ora 18:00.
Vă mulțumim și vă invitam să vă lăsați imaginația să plutească pe tema suflului cu materialul cel mai generos: florile. Priviți lejeritatea petalelor, subțirimea tijelor și prospețimea frunzelor și deveniți părtași la senzația noastră de respirație.
*sursa
*sursa
