Turul frescelor și sculpturilor cu valoare artistică

Turul frescelor și sculpturilor cu valoare artistică


Sibiul este bogat în istorie, iar asta se vede și astăzi, la o simplă plimbare pe străzile orașului. Pentru a-l descoperi mai ușor, împreună cu proiectul Orașul Artiștilor* vă ghidăm în câteva locații cheie unde puteți admira fresce și sculpturi cu valoare artistică deosebită.

____

Orașul Artiștilor este un proiect anual ce transformă un colț din Piața Mică într-o galerie de artă în plină stradă, deschisă timp de 126 de zile, zilnic, între orele 11:00-22:00.

Statuia lui Georg Daniel Teutsch (Piața Huet)

Din Piața Mică traversăm Podul Minciunilor și ajungem în Piața Huet, acolo unde, la sud de Biserica Evanghelică, Georg Daniel Teusch păzește impunător. Acesta a fost una dintre personalitaţile marcante ale societăţii sibiene, unul dintre cei care vor milita pentru menţinerea entităţii naţiunii săseşti şi a culturii transilvane. Statuia este construită în picioare, îmbrăcată într-un costum preoţesc, ţinând în mâna stângă Biblia, pe când cea dreaptă este sprijinită pe o colonetă pe care sunt aşezate documente ce simbolizează libertăţile medievale ale saşilor.

Statuia Sfântului Nepomuk (Piața Mare, nr. 2)

Piața Mare este următoarea zonă în care descoperim 3 repere ale istoriei locale. Odată cu construirea Bisericii romano – catolice, în 1734 se va construi statuia sfântului Nepomuk, un simbol al Contrareformei catolice.

Iniţial, statuia a fost amplasată sub turnul bisericii romano-catolice, iar în 1734 ajungea în Piaţa Mare. După un cronicar contemporan, statuia arăta în acea locaţie „ridicol” şi „era luată în derâdere”. Statuia rămâne în piaţă până în 1948, an în care a fost dată jos de pe soclu. De abia în 1988, parohia romano – catolică cumpără simbolic cu 1 leu întregul ansamblu şi îl readuce în curtea interioară a parohiei din Piaţa Mare. După acest periplu statuia este restaurată.

Casa Haller (Piața Mare, nr. 10)

La distanță mică se află Casa Haller, pe frontispiciul căreia este blazonul familiei Haller. Dintre elementele arhitecturale, atrage atenția în mod deosebit faţada cu ferestre cu ancadrament din piatră şi picturi murale în partea superioară, reprezentând o serie de lei. Acestea au fost descoperite în timpul lucrărilor de reabilitare din 2006.

Casa Czekelius (Piața Mare, nr. 16)

Tot în Piața Mare, un popas bun este Casa Czekelius, care a aparținut, pe rând, famililor Czekelius, Reussner, Weidner și Misselbacher. Casa este o reunire a două clădiri distincte, contopire realizată la finalul secolului trecut. Portalul este realizat de Elias Nicolai, cel mai important sculptor al secolului XVII în Transilvania.

Casa cu Cariatide (str. Mitropoliei, nr. 13)

Plecăm din Piața Mare și ne îndreptăm înspre strada Mitropoliei, unde ar trebui să 2 descoperiți 2 obiective.

„Casa cu Cariatide” aparține barocului tardiv și se integrează în complexul de edificii impozante ale Sibiului care s-au edificat dupa Palatul lui Brukenthal din piața principală a orașului. Cariatidele sunt cele care împodobesc portalul. Poreclite și „virginele de piatră” ele se înalţă pe un piedestal înalt. Sunt greoaie și de aceea majoritatea cercetătorilor cred că acestea au fost construite de către o calfă a lui Simon Hoffmeyer, cel care a construit atlanţii Palatului Brukenthal.

Casa Müller (str. Mitropoliei, nr. 26)

Pictura de pe fațada Casei Müller este a unui cognac maghiar de la începutul secolului al XX-lea. Casa în sine este din secolul XVI, la sfârşitul sec. XIX clădirea era folosită de armată, iar aici a locuit Dr. Daniel Czekelius, directorul spitalului, tatăl arhitectului Otto Czekelius care a copilărit și el în această clădire.

Atlanții de la Biblioteca Astra (str. G. Barițiu, nr. 5)

Odată traversată strada Mitropoliei, ajungem în zona Bibliotecii Astra. Aici, poarta principală de acces este flancată de doi atlanți desfășurați pe jumătate, iar deasupra accesului avem două chenare decorate cu ghirlande. Între cele două statuete se face accesul pietonal, realizat printr-o ușă dreptunghiulară în mai multe canaturi.

Fântâna Madonnei cu pruncul (Str. Dealului)

Un alt punct în turul frescelor și al sculpturilor este fântâna de pe strada Dealului, care a fost construită la iniţiativa Magistratului sibian şi amplasată în 1905, în această piaţetă. În mijlocul bazinului se ridică statuia unei femei îmbrăcate după moda romană cu pruncul. Femeia este realizată şezând pe un grup de pietre, modul în care cade rochia fiind elementul ce dă mişcare acestei sculpturi, fiind prinsă doar de o bretea. Frizura părului este realizată în acelaşi stil roman. Ea ţine în mână stângă o cupă din care ţâşnește apa. Copilul este realizat nud ca un simbol al purităţii. Criticii de artă consideră că statuia este o reprezentare a Madonnei cu Pruncul.

Punct de transformare electrică (str. Cetății)

În final, încheiem turul cu o atracție de artă recentă, modernă, în stilul street art. În zona ieșirii din parcarea Cazarma 90 se poate vedea de mai bine de un an o lucrare de artă stradală, ce îmbracă „Centrala de la Sadu I”. Artistul a plecat de la ideea de a transforma locația în Turnul Energeticienilor și s-a legat direct de amprenta pe care a lăsat-o electricitatea asupra comunității, centrala de la Sadu I fiind reprezentativă zonei, pentru că este prima în domeniul acesta din România.

Alte sugestii

Sibiul Festivalier 2024
O călătorie prin Sibiul de ieri și de azi
Rezoluții pentru 2024 în Sibiu 🌟
Experiențe pentru cei mici în luna cadourilor
Sibiul la final de toamnă: Experiențe de neratat, cât timp vremea încă mai permite