Parc

Ideea înfiinţării unui parc între Bastionul Soldisch şi actualul Hotel Continental Forum datează din anul 1969, dar este pusă în practică zece ani mai târziu, odată cu înfiinţarea Societăţii de Înfrumuseţare a Oraşului, a cărei primă realizare importantă este Parcul Astra. Situat în inima oraşului şi delimitat de străzile Mitropoliei, George Bariţiu, Ioan Lupaş şi Piaţa Unirii, parcul a fost reamenajat în anul 1926, când a primit fizionomia de azi, cu arbori şi arbuşti ornamentali. Parcul găzduieşte 9 busturi ale celor mai importante personalităţi româneşti grupate în jurul Asociaţiei ASTRA: George Bariţiu, Badea Cârţan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazăr, Andrei Mureşanu, Andrei Şaguna, Ioan Slavici şi Emanuil Gojdu. În imediata vecinătate a parcului se află clădiri impunătoare, dintre care trebuie menţionat Palatul Asociaţiunii, inaugurat în anul 1905. Acesta adăpostea o sală de conferinţe, biblioteca, prima sală de teatru românesc şi Muzeul de etnografie şi pictură românească. În prezent, clădirea găzduieşte Biblioteca Astra, cea mai importantă bibliotecă a oraşului. Intrarea în clădire se face pe poarta străjuită de doi atlanţi. Fosta sală de teatru este actuala sală de lectură şi impresionează prin atmosfera victoriană şi decoraţiile interioare bogate. În partea stângă a parcului se afla Policlinica de copii, iar lângă Palatul Asociaţiunii este fosta Şcoală normală de fete, astăzi Şcoala ajutătoare de hipoacuzici. Latura de est a parcului include o serie de clădiri din secolul al XIX-lea. Clădirile de la nr. 1 şi 3 datează de la începutul secolului XX şi sunt realizate în stil Art Deco. 

În partea sud-estică a orașului, de-a lungul zidului de apărare al vechii cetăți, în imediata apropiere a Sălii Thalia, vizitatorii se pot bucura de o plimbare în primul parc al Sibiului - Parcul Cetății. Vor găsi aici cea mai bine conservată secțiune din rețeaua de fortificații a cetății medievale de altădată, având în vedere că aceasta a fost consolidată de mai multe ori de-a lungul timpului, ceea ce a făcut ca 3 turnuri datând din sec. al XV-lea să se păstreze în bună stare până astăzi: Turnul Archebuzierilor, Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor. Cunoscut în istorie sub denumirea de Promenada Invalizilor, numele fiind atribuit în amintirea veteranilor răniți în diferitele războaie purtate de Imperiul Habsburgic, parcul a fost amenajat pentru prima oară în anul 1791 în locul șanțurilor și lacurilor de sub zidul de sud al cetății. Proiectul de amenajare estetică a fost coordonat de comandantul regimentului de gardă „baron Splenyi nr. 31”, colonelul Johann von Vecsey, în cinstea căruia s-a așezat o placă comemorativă în anul 1829. În aceeași perioadă s-a ridicat și statuia împăratului Francisc I, realizată de sculptorul Procopiu, provenit din Academia din Viena, proiectul aparținând lui Franz Neuhauser cel Tânăr. Este cea mai veche statuie din Sibiu, ea fiind îndepărtată de administrația comunistă și reamplasată în anul 2007, odată cu restaurarea complexului. Tot în perioada la care ne referim s-au amenajat pasajul și scările de lângă teatru. Un al doilea pasaj a fost cel dinspre Turnul Olarilor, purtând denumirea de „Scara Bedeus” în amintirea unuia dintre cei mai importanți arhitecți din istoria Sibiului - Joseph Bedeus von Scharberg.  În perioada interbelică s-a realizat o nouă străpungere, cea dinspre Cazarma 90, ultima fiind cea care dă în curtea Sălii Thalia și care a apărut în cadrul lucrărilor de restaurare a Turnului Gros din anul 2003. O altă atracție turistică a Parcului Cetății este Aleea Celebrităților, inaugurată în anul 2013, cu ocazia Galei Aniversare FITS - ediția a XX-a, și constituind un reper pentru toți cei care doresc să cunoască numele celor care au avut o contribuție importantă în viața cultural-artistică a orașului. Proiectul intitulat Sibiu Walk of Fame, realizat după model hollywoodian, a fost inițiat de Teatrul Național „Radu Stanca” și Primăria Municipiului Sibiu, aleea purtând stele cu numele unor personalități culturale de referință:  Eugenio Barba – regizor Sasha Waltz – coregraf Declan Donnellan – regizor George Banu – om de teatru Nakamura Kanzaburo XVII – actor Kabuki  Silviu Purcărete - regizor Martin Hochmeister - fondator al primei biblioteci publice și al primei reviste de teatru, Radu Stanca - actor, regizor, poet, eseist şi animator cultural, lider al Cercului literar de la Sibiu,  Peter Brook - regizor,  Lev Dodin - lider al Saint Petersburg Maly Drama Theater,  Peter Stein - regizor,  Krystian Lupa - regizor,  Gigi Căciuleanu - dansator, coregraf, profesor,  Klaus Maria Brandauer - actor și regizor de film,  Eimuntas Nekrosius - regizor,  Joel Pommerat - dramaturg și regizor,  Neil LaBute - regizor, scenarist și dramaturg,  Kazuyoshi Kushida - dramaturg, regizor și actor,  Victor Rebengiuc - actor român de film, radio, teatru, televiziune,  Evgeny Mironov - actor rus,  Alvis Hermanis - actor, dramaturg, director artistic,  Luk Perceval - regizor,  Christoph Marthaler - director, muzician, reprezentant al stilului teatrului de avangardă, Thomas Ostermeier - director teatru,  Tim Robbins - actor, scenarist, producător.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Sibiu şi împrejurimile acestuia. Loc preferat de promenadă încă din secolul al XVIII-lea, Parcul Natural Dumbrava Sibiului se află la 4 km de centrul oraşului Sibiu, de-a lungul şoselei care merge spre Răşinari, şi se întinde pe o suprafaţă de peste 960 ha. Parcul este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina Zoologică. Doritorii pot opta aici pentru plimbări de agrement cu barca şi hidrobicicleta. Vegetaţia parcului este abundentă, fiind reprezentată de: stejar, carpen, cireş pădureţ, ulm, jugastru şi tei, arbori precum gorunul, frasinul, arţarul şi scoruşul fiind mai rari. Dintre arbuşti cresc aici: lemnul câinelui, păducelul, porumbarul, sângerul, măceşul, salba moale, cruşinul, călinul, verigariul. Mai mult de jumătate din arboretele de aici depăşeşte 100 de ani, iar câteva zeci de exemplare de stejar depăşesc 200 de ani. În zona lacului cu bărci există un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. În stratul ierbos al pădurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, incluzând: opaiţa, brânduşa, lăcrămiţa, iarba albastră, salata iepurelui. În Pădurea Dumbrava trăiesc căprioare, veveriţe, arici, mistreţi, şoareci, pârşi, vulpi, unele păsări: piţigoiul mare, mierla, presura, ciocănitoarea mare, gaiţa, turtureaua, bufniţa, pupăza, cucul, cinteza, sticletele, vrăbiile, corbul, precum şi un număr foarte mare de specii de insecte şi alte nevertebrate terestre. Parcul Natural Dumbrava este renumit astăzi pentru Muzeul Satului Astra, cuprins în arealul său. În partea de sud a Pădurii Dumbrava se găsesc Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale şi Cimitirul Municipal, deschis în anul 1907.

Parcul sub Arini este unul dintre cele mai vechi parcuri din România, întins pe o suprafaţă de 22 ha, fiind amenajat în perioada 1856-1865, printr-o hotărâre a municipalităţii din acea vreme. Lucrările au fost elaborate şi conduse de inginerul Wolfgang Seifried. Între anii 1857 şi1858 sunt trasate cele doua alei principale de-a lungul fostului canal al Şcolii de Înot şi al pârâului Seviş. În acelaşi timp, încep acţiunile de plantare cu diverse specii de arbori, dintre care nelipsiţi erau, bineînţeles, arinii. În anul 1859 este construit digul, iar un an mai târziu podul peste pârâul Trinbach. În 1865 s-a deschis Restaurantul Sub Arini (astăzi Bolta Rece). Din anul 1881 parcul s-a aflat în grija Societăţii pentru Înfrumuseţarea Orasului, care a continuat acţiunile de amenajare şi de plantare a copacilor. Astfel, în anul 1883 se construieşte sera, în 1894 prima fântână arteziană, iar în 1898 pavilionul de muzică folosit de fanfara militară, care dădea spectacole aici în fiecare duminică. Din anul 1904 se introduce iluminatul electric. În 1927, pe latura sudică a parcului, se dă în folosinţă stadionul municipal, cunoscut la început sub numele de Stadionul de educaţie fizică. În perioada 1977-1981, stadionul este dotat cu tribune de beton pentru 12000 de spectatori, pentru ca, în anul 1982, capacitatea stadionului să ajungă la peste 24000 de locuri. În anul 1938 se dezveleşte bustul lui Mihai Eminescu, executat de sculptorul Radu Moga. Din 1979 se trece la asfaltarea principalelor alei, iar în locul vechiului pavilion de muzică este construită o estradă nouă şi este reamenajată fântâna arteziană. În aceeaşi perioadă se amenajează şi terenurile de joacă pentru copii. Astăzi parcul adăposteşte 68 de specii vegetale (dintre care cca 30 sunt exotice) şi 95 de specii de păsări sedentare sau migratoare. Alături de arini, tei, castani, platani şi alţi copaci indigeni (unii dintre ei având vârsta de peste 150 de ani) pot fi admirate aici specii din America de Nord (molid înţepător, pin strob, nuc şi arţar american, tsuga, ienupăr de Virginia, Douglas verde) din Extremul Orient (dracilă japoneză, ginkgo biloba) ori bradul de Caucaz.

Dincolo de Bastionul Haller, în continuarea parcului care însoţeşte zidurile cetăţii, zona se lărgeşte, dând naştere unui alt parc al Sibiului - Parcul Tineretului. Aşezat la poalele cetăţii, fiind mărginit de vechile fortificaţii, dar şi de clădiri istorice, Parcul Tineretului este un loc de repaus îndrăgit de sibieni.

Grădina Zoologică din Sibiu s-a înfiinţat în anul 1929, fiind prima grădină zoologică din România. Grădina a luat naştere la iniţiativa unui inginer de la Întreprinderea de Electricitate, căruia i-a venit ideea după ce a găsit nişte vulpi la barajul de la Sadu. Prin donaţii, mica grădină şi-a mărit efectivul de animale. Au fost aduşi mistreţi, cerbi, vulturi, o lupoaică, o pisică sălbatică, iar din anul 1930, primul pui de urs.  În prezent grădina zoologică are o suprafaţă de 20 ha şi adăposteşte peste 300 de animale din 70 de specii: urşi, tigri, lei, jaguar, lame, maimuţe, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, cămile, zebre, mufloni, şerpi, fazani, papagali, păuni, porumbei, etc.  La intrarea în grădina zoologică se află un stejar secular, cu o vechime de cca 600 de ani. Program vizitare: IANUARIE  Poarta 1: 9:30-16:00, L-D  FEBRUARIE  09:30-17:00, L-D  MARTIE  Poarta 1: 09:30-17:30, L-D  Poarta 2: 10:00-16:00, S-D    APRILIE  Poarta 1: 09:30-18:30, L-D  Poarta 2: 10:00-18:00, L-D  Bărci: 10:30-18:30, L-D MAI  Poarta 1: 09:30-19:30, L-D  Poarta 2: 10:00-19:00, L-D  Bărci: 10:30-19:30, L-D IUNIE  Poarta 1: 09:30-20:00, L-D  Poarta 2: 10:00-19:30, L-D  Bărci: 10:30-20:00, L-D IULIE  Poarta 1: 09:30-20:00, L-D  Poarta 2: 10:00-19:30, L-D  Bărci: 10:30-20:00, L-D AUGUST  Poarta 1: 09:30-19:30, L-D  Poarta 2: 10:00-19:00, L-D  Bărci: 10:30-19:30, L-D SEPTEMBRIE  Poarta 1: 09:30-18:30, L-D  Poarta 2: 10:00-18:00, L-D  Bărci: 11:00-18:30, L-D OCTOMBRIE  Poarta 1: 09:30-17:30, L-D  Poarta 2: 10:00-16:00, S-D  Bărci: 11:00-17:30, L-D NOIEMBRIE  Poarta 1: 09:30-16:00, L-D    DECEMBRIE  Poarta 1: 09:30-16:00, L-D