9. Turnul Sfatului - trecerea spre Piața Mică

Statuia lui Nicolaus Olahus se află la răscrucea dintre strada General Magheru și Avram Iancu, cunoscută și drept „Reispergasse”. Deși este una dintre cele mai vechi străzi ale orașului, datate din secolul al XIV-lea, fațadele arată că au locuit aici familii de meșteri și nobili înstăriți, mai apoi comercianți și personalități importante. Clădirile renovate la începutul secolului al XX-lea amintesc de stilul Art Nouveau. În același timp găsim pe această stradă și una dintre cele mai vechi case ale orașului, „Casa Böbel”. Aspectul deosebit al fațadei păstrează pe latura dreaptă forma de trepte, caracteristică stilului gotic. Casa poartă numele lui Johan Böbel, unul dintre proprietarii casei, brutar / artist al orașului. El a creat Albumul Böbel cu imagini despre fortificațiile și turnurile de poartă ale Sibiului.  Continuând plimbarea spre Piața Mare, pe partea dreaptă îți va atrage atenția fațada „Casei Zodiacului”. Simbolurile ei zodiacale, vegetale, animale și minerale sunt amprenta lui Dr. Johann Müller, doctor în filosofie și științe juridice.  O parte a construcțiilor au fost ridicate pe cel de-al III-lea zid de fortificație, turnurile de apărare fiind înglobate în corpul clădirii. Poți remarca asta dacă deschizi poarta curții de la numărul 9. Înainte de a ajunge în Piața Mare mai ai ocazia să vezi una dintre cele mai pitorești curți ale Sibiului. Intră pe poarta de sub balconul cu monogramele „BB” modelate în grilaj. Mai departe strada te va ghida înapoi spre Piața Mare. 🤔 Știai că? 🔍 Pentru a vedea o parte din cea de-a III-a centură de fortificații, vă invităm să coborâți pe Pasajul Școlii spre strada Movilei. Strada deosebit de pitorească păstrează o parte din cel de-al III-lea zid de fortificație.  🔍 În casele de pe strada Avram Iancu au locuit în perioada revoluției 1848 personaje precum Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Nicolae Bălăşescu, Nicolae Bălcescu, Timotei Cipariu și Avram Iancu. 🔍Intrând în incinta încăperii din dreapta porții de la numărul 6, veți putea vedea o frescă din secolul al XVI-lea. Pictura murală reprezintă scene și personaje biblice. 

Lasă-te cucerit de oraș și pornește într-o călătorie de explorat străduțele pietruite sub privirea atentă a ochilor Sibiului. Îndreaptă-te spre clădirea Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România - Casa Filek. Cea înaltă de culoare gri spre strada General Magheru. Vis-a-vis vei vedea Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Aici a studiat pedagogul Gheorghe Lazăr, poetul Octavian Goga, filozoful Emil Cioran și alte personalități importante. Alege să cotești la dreapta pe strada Filarmonicii, apoi pe prima stradă la stânga, cea a Șelarilor. Vei descoperi biserica Franciscanilor, clădită în secolul al XV-lea în stil gotic. Nu ezita să cobori cele câteva trepte pentru a te bucura de interiorul decorat baroc. Continuă plimbarea pe lângă biserică de unde vei vedea cel de-al patrulea zid de fortificație. În stânga ta vei întâlni o strada foarte îngustă, una secretă, știută doar de localnici. Aceasta te va întoarce pe strada General Magheru în fața bisericii greco-catolice a Ursulinelor. A fost construită în stil gotic în secolul al XV-lea de călugării dominicani și a devenit depozit de grâne după reformă. Două secole mai târziu, călugărițele ordinului sfintei Ursula au renovat clădirea în stil baroc.  În fața bisericii veți vedea statuia lui Nicolaus Olahus, născut la Sibiu în 10 ianuarie 1493 - umanist, istoriograf, om politic și arhiepiscop de Esztergom.  Puțini își mai amintesc că pe Strada General Magheru circula tramvaiul - inaugurat între Rășinari și gara Sibiu în septembrie 1905. Tronsonul de lângă biserică era cea mai abruptă porțiune din traseu, de aceea, câteodată, pasagerii erau nevoiți să coboare din tramvai, ca acesta să poată urca panta.    🤔 Știai că? 🔍 Actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” a fost gimnaziu iezuit cu predare în limba latină până în 1849, gimnaziu german până în 1868, gimnaziu maghiar până în anul 1919 și liceu românesc până în zilele noastre. 🔍 În 2011 Biserica Franciscană a devenit scena câtorva cadre cu Nicolas Cage pentru "Ghost Rider"? 🔍 În arcul de triumf al bisericii Ursulinelor se poate citi inscripția: „Haec aedes pietate Mariae Theresiae reginae avgvstae fvlta ac restavrata est" ( "Acest edificiu este susţinut şi restaurat prin pietatea augustei regine Maria Terezia").

Dacă în evul mediu locuitorii Sibiului se adunau în Piața Mare pentru a participa la o execuție publică, azi sibienii și oaspeții lor se strâng în centrul orașului pentru a participa la concerte și târguri internaționale. Este spațiul oamenilor, al timpului dedicat vieții sociale și al momentelor cheie din istoria orașului. Aici s-au plimbat spre locul întâlnirii toți șefii de stat ai UE cu ocazia Summit-ului din 2019, aici a început și s-a încheiat Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.  Piața Mare prinde viață odată cu primăvara și Târgul de Paști în luna aprilie. Continuă pe ritmurile Festivalului de jazz în luna mai. Ultima sâmbătă a lunii mai este rezervată maratonului. Luna iunie transformă Piața Mare în scena imensă a Festivalului Internațional de Teatru. Tot aici iau startul competiții internaționale sportive precum Turul ciclist și Raliul Sibiului. În luna august iubitorii rock-ului își dau întâlnire în Piața Mare la „Artmania” iar iubitorii muzicii clasice la festivalul „Classics for pleasure”. Cei care preferă folclorul se pot bucura de Festivalul internațional de folclor „Cântecele munților”. Septembrie începe cu „Târgul olarilor” și continuă cu veselia „Cibinfest”-ului. Ștafeta este predată Festivalului Internațional de film documentar, „ASTRA Film Festival” din luna octombrie. Când vântul aducea vestea iernii, Târgul de Crăciun se instaurează în inima orașului. Zeci de mii de sibieni și vizitatori sărbătoresc împreună trecerea dintre ani. Un nou ciclu se încheie când Piața Mare este redată trecătorilor în toată splendoarea și liniștea ei în perioada februarie - martie.  🤔  Știai că? 🔎 Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu transformă orașul timp de 10 zile într-un imens spațiu de joc. Performanțele artistice ale artiștilor din toată lumea uimesc zeci de mii de spectatori.  🔎 Festivalul de Jazz de la Sibiu, organizat pentru prima dată în 1977, este considerat cel mai longeviv din țară. 🔎 Cântecele Munților, este festivalul folcloric organizat de Ansamblul „Cindrelul - Junii Sibiului”, primul ansamblu de dansuri populare din România, înființat în 1944. 🔎 În 5 decembrie 1703, din cauza unor conflicte de interese între imperiul habsburgic și primarul orașului, Johann Sachs von Harteneck a fost executat în Piața Mare. 

Ce face Sibiul atât de special? Să fie fațadele pictate în culori pastelate, ochii care veghează atent de pe acoperișurile cărămizii sau poveștile ascunse în spatele acestora?  Casa din dreapta Muzeului Brukenthal păstrează amintirea domniței Johanna Balk, care a ales să-și înfingă acul broșei în inimă pentru a rămâne fidelă soțului ei. Casa Albastră, cea din stânga muzeului, a găzduit farmacia „La Vulturul Negru”. În această casă, cunoscută și sub denumirea de „Casa Möringer” a funcționat primul teatru al Sibiului în secolul al XVIII-lea.  La stânga de pietonala Nicolae Bălcescu vezi fațada cu 13 ferestre a „Casei Generalului”. Curtea ei a fost modificată pentru a crea legătura dintre strada Arhivelor și Piața Mare. La câțiva pași urmează „Casa Hecht” botezată astfel după familia căreia i-a aparținut. Aici a funcționat primul oficiu poștal al Sibiului în secolul al XVIII-lea. Tot aici și-a organizat sediul Universității Săsești, administrația teritoriului autonom săsesc.  Ancadramentele de piatră ale ferestrelor și leii de deasupra lor îți vor atrage privirea spre fațada „Casei Haller”. Nu ezita să treci de portalul impozant pentru a descoperi în curte turnul locuință. La câteva case distanță se înalță sediul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România. Vis-a-vis, „Casa Lutsch” a fost pe rând han, librărie, băcănie, farmacie, berărie, cazino și restaurant.  Pe latura nordică se ridică în secolul al XVIII-lea biserica romano-catolică închinată „Sfintei Treimi”. Slujbele se desfășoară aici în limbile germană, maghiară și română, sugerând tradiția în toleranța etnică și confesională a orașului. Lângă se desfășoară fațada parohiei romano-catolice, fosta mânăstire Iezuită, primul sediul al „Gimnaziului de stat”. 🤔 Știai că? 🔍 La parterul casei de la numărul 9 a funcționat în secolul al XIX-lea primul atelier de fotografie din Sibiu și Transilvania. Aici și-a desfășurat activitatea prima femeie fotograf din România, Kamilla Asbóth (1838 - 1908). 🔍 În perioada celui de-al doilea război mondial, Casa Albastră a fost sediul gestapoului german. 🔍Poți urmări ce se petrece în Piața Mare din Sibiu online, prin webcam-urile de pe Sibiu City App sau pe www.sibiu.ro.

Ieșind din Centrul de Informare Turistică, ajungi în inima orașului - Piața Mare a Sibiului, un spațiu metamorfozat de fiecare secol în funcție de perioada istorică. Spațiul s-a conturat în secolul al XIII-lea după ce Sibiul a obținut dreptul de a organiza târguri periodice. Acestea se desfășoară în jurul fântânii „Berzei”. După ce orașul primește și dreptul la pedeapsa capitală, condamnările și execuțiile publice au loc tot în Piața Mare (până în secolul al XVIII-lea). Tot aici au săpat localnicii depozitele de grâne, ca măsură de precauție în caz de asediu. Gurile acestora sunt evidențiate de 5 cercuri acoperite cu marmură neagră. În apropiere vei remarca un pentagon desenat în pavaj cu pietre roșii, ce marchează locul statuii sfântului catolic al orașului, Nepomuk (din 1734 până în 1948). Câțiva pași mai încolo, o placă comemorativă aduce omagiu eroilor revoluției din 1989. Nu departe, pietre roșii modelează un cerc ce amintește de prima pompă de apă. Din 1984 până în 2004 statuia lui Gheorghe Lazăr domina piața. Azi o variantă reinventată a statuii privește Piața Mare dinspre Turnul Sfatului. Spre est un alt cerc cărămiziu indică locul stâlpului infamiei decorat cu statuia lui Roland. Simbol al autorității și autonomiei legislative a Sibiului, statuia cavalerului dreptății a fost prezentă în Piața Mare din 1550 până în 1783. Imaginează-ți sutele de generații care au bătătorit pietrele Pieței Mari, pe jos, cu trăsura, omnibusul, tramvaiul sau mașina pentru a se întâlni. Aici aveau ocazia să participe la o decapitare sau să sărbătorească momente importante din viața burgului.  Aspectul de azi al pieței reflectă istoria și cultura orașului, fiind un spațiu definit de locuitori și toți cei care și-l însușesc. 🤔 Știai că? 🔍 Piaţa are lungimea maximă de 142 m, iar lăţimea de 93. 🔍 În Piața Mare a fost instalată în secolul al XVIII-lea „cușca nebunilor” unde erau închiși cei care deranjau liniștea noaptea. 🔍 Statuia lui Ioan de Nepomuk este adăpostită azi în curtea parohiei romano-catolice din Piața Mare. 

Dintre toate clădirile Pieței Mari, există una care atrage atenția în mod special. Se remarcă fațada cu imensul portal și acoperișul înalt, în două trepte. Aceste elemente sunt caracteristice perioadei în care au fost construite: barocul târziu austriac, manifestat în Transilvania secolului al XVIII-lea. Impozantul imobil este primul muzeu public din sud-estul Europei, al treilea din lume. Și-a deschis porțile în fața vizitatorilor în 1817, la 14 ani după moartea baronului care l-a creat: Samuel von Brukenthal.  Brukenthal este una dintre cele mai importante personalități din istoria Sibiului și a Transilvaniei. A reprezentat interesele comunității săsești la curtea împărătesei Maria Tereza și a devenit consilierul ei personal. În perioada 1777-1787 a îndeplinit funcția de guvernator al Transilvaniei.  Pasiunea pentru artă, literatură, cartografie, numismatică și științe în general l-au determinat să colecționeze de-a lungul vieții numeroase opere de artă, cărți, monede, minerale și alte obiecte de valoare pe care le-a adunat în palatul din Piața Mare. A luptat pentru păstrarea drepturilor națiunilor în Transilvania în fața noului sistem administrativ impus de Iosif al II-lea.  Brukenthal a fost preocupat și de dezvoltarea culturilor agricole și creșterea animalelor. În orangeria din palatul de vară de la Avrig cultiva plante exotice și tot imperiul cunoștea hergheliile sale.  Pentru a cunoaște mai îndeaproape universul baronului, rezervă-ți câteva ore pentru a vizita colecțiile muzeului. Poți savura atmosfera boemă chiar și printr-o plimbare scurtă în curtea și grădina palatului din Piața Mare. Ai șanse să-i întâlnești pe Donatello și Antonello, mascotele vii ale muzeului. 🤔 Știai că? 🔍 Pe lângă imobilele sale, Samuel von Brukenthal a lăsat moștenire 1300 de picturi (flamande și gravuri), 13000 de cărți (numeroase unicate și incunabule) și 17500 de monede antice, un cabinet de curiozități, colecție de cartografică și colecție de pietre romane. 🔍 Brukenthal a fost susținut de frumoasa lui soție Katharina Sofia, fiica primarului Klockner. 🔍 Portalul palatului este decorat cu stema familiei Brukenthal și a soției. Podul de piatră face referire la numele original al lui Brukenthal, Brekner. În graiul săsesc Bräk înseamnă pod.

Sibiul a fost atestat pentru prima dată într-un document papal cu denumirea „Cibinium” la 20 decembrie 1191. Așezarea a fost colonizată în secolul al XII-lea de sașii veniți în Sudul Transilvaniei la invitația Regelui Geza al II-lea, pentru a apăra granițele Ungariei. În schimbul serviciilor militare, sașii au fost recompensați cu privilegii. Bula de Aur, oferită de regele Ungariei Andrei al II-lea în 1224 a fost una dintre acestea.  În 1366 Sibiul este atestat ca oraș oraș sub denumirea de „Hermannstadt”. În acel moment orașul număra aproximativ 1900 de locuitori și 13 bresle meșteșugărești, antrenând dezvoltarea comerțului.  Tot în acest secol au fost deja menționate un spital, o bibliotecă, o școală și o monetărie. Dezvoltarea economică, evoluția urbanistică și desăvârșirea sistemului de fortificație au determinat în 1692 investirea Sibiului cu statutul de capitală a Transilvaniei până în 1791.  Sibiul ține pasul cu polii urbani ai timpului și secolul următor deschide primul muzeu public din sud-estul Europei (1817), construiește cale ferată (1872) și introduce electricitatea (1897).  1 decembrie 1918 marchează unirea Transilvaniei cu România și o nouă etapă în viața Sibiului. Structura etnică a orașului se modifică. Au loc emigrări masive ale populației săsești și imigrări ale locuitorilor români din alte regiuni. Orașul se adaptează erei industrializării.  În decembrie 1989, Sibiul a fost printre primele orașe din țară care se alătură revoluției împotriva regimului comunist din România.  În anul aderării României la Uniunea Europeană, 2007, Sibiul devine Capitală Culturală Europeană. În 2011, destinația turistică, Sibiu este singurul oraș din România onorat cu 3*** stele Michelin. La fel de multe stele Michelin a primit și Muzeul ASTRA în 2019.  9 mai 2019 a rămas în istoria Sibiului datorită summit-ul informal al șefilor de stat și de guvern din statele membre UE care a avut loc aici. 2019 aduce întregii regiuni statutul de Regiune Gastronomică Europeană.  În iunie 2019, papa Francisc a fost prezent la Sibiu cu ocazia călătoriei apostolice în România. În 2021 - 2022 Sibiul devine Capitala Europeană a Drumeției.    🤔 Știai că?  🔍 Sibiul păstrează o cronică a celor mai importante evenimente din perioada 1100 - 1929. Autor este istoricul, etnograful și scriitorul Emil Sigerus (1854 - 1947). 🔍 Câteva date cheie în istoria orașului și de pe actualul teritoriu al României: 1494 - prima farmacie , 1525 - prima tipografie, 1534 - prima fabrică de hârtie, 1544 - prima carte în limba română, 1555- Conrad Haas experimentează prima rachetă în trepte din lume; 1717 - prima fabrică de bere. Citește toate premierele Sibiului pe patrimoniu.sibiu.ro  🔍 Drepturile colective ale sașilor din Transilvania numărau printre altele, scutirea de taxe și dreptul la alegerea liberă a judelui regal iar mai apoi a primarului orașului. 🔍„Orașul roșu” este una dintre „poreclele” Sibiului primită în urma unor asedii turcesc eșuate. Probabil datorită culorii zidurilor, Sibiul este descris ca „orașul roșu”. 

Salut! Bine te-am găsit în turul audio prin care te invităm să descoperi Sibiul. Ia-ți răgaz 1-2 ore și intră în ritmul nostru molcom pentru a explora o părticică din centrul istoric al orașului. Harta te va ghida într-o plimbare în spațiu și timp. Ascultă poveștile și lasă-te cucerit! Te afli în Centrul de Informare Turistică al Primăriei Municipiului Sibiu, salonul în care te primim cu drag ca oaspete și sperăm să te revedem ca prieten. După ce ai întrebat despre evenimentele actuale, poate vrei să admiri expoziția în desfășurare sau, din contră, ești nerăbdător să pornești la drum. Te invităm spre curtea interioară a clădirii, unde începe povestea orașului de pe Cibin. Acesta este spațiul care a găzduit în 2019 Summitul European al șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană, precum și alte evenimente importante ale orașului. Dar nu te grăbi să ajungi acolo!  Lasă întâi privirea să exploreze spațiul și să fie vrăjită de detaliile arhitectonice tipice curentului Art Nouveau. Observă monumentala scară ondulată spre etaj sau ornamentele vitraliilor colorate, în care este încastrată stema orașului: două săbii încrucișate, trei frunze, o coroană pe scut triunghiular de culoare roșie. Vei regăsi aceste elemente și în vitrina de sticlă ce păstrează piatra în care se spune că Herman, conducătorul coloniștilor sași, și-a înfipt sabia, semnalând că acesta este teritoriul ales pentru noul cămin. Toți ceilalți au urmat exemplul în semn de consimțământ, dând astfel naștere simbolului comunității. Asta se întâmpla în secolul al XII-lea, când Sibiul este amintit pentru prima dată într-un document papal sub denumirea de „Cibinium”. Așa s-a născut și motto-ul ”Sibiu, tânăr din 1191”!  🤔 Știai că?  🔍 Primăria Sibiu este găzduită din 2006 de cel mai tânăr imobil din Piața Mare. 🔍A fost finalizat în 1906, pentru a servi drept sediu pentru Banca de Credit Funciar. 🔍Aplicația mobilă Sibiu City App aparține Primăriei Municipiului Sibiu, iar modulul „raportări incidente” permite comunicarea directă cu autoritățile publice?