Luijza Boldizsar – Brutăria Luijza la Moara Veche

Luijza Boldizsar – Brutăria Luijza la Moara Veche


Luijza Boldizsár este originară din Petroșani, județul Hunedoara, dar s-a mutat cu părinții încă de când era mică în județul Harghita, la bunici. În urmă cu mulți ani, a ajuns la Hosman, unde, la inițiativa familiei Cotaru și împreună cu ei, a reușit să cumpere moara veche a satului, pe care în câțiva ani au refăcut-o și au amenajat în ea o brutărie tradițională și un cuptor pe lemne. Meșteșugul de a fi brutar l-a deprins din copilărie, pentru că a crescut în brutăria bunicilor din Harghita, unde îl ajuta pe tatăl ei, care, la rândul său, a învățat brutăria de la tatăl lui. Încă își aduce aminte de serile când, copil fiind, se culca pe cuptorul încă cald.

Pâinea pe care o produce în prezent la Brutăria Luijza de la Moara Veche din Hosman o face cu făină albă și integrală și este de 4 tipuri: pâine albă cu cartofi, pâine neagră, pâine de secară și pâine cu semințe. Pâinea cu cartofi o face după o rețetă a familiei, rețetă pe care nu a modificat-o. Inițial, pâinea cu semințe era preparată la cerere pentru un restaurant, însă apoi i-a modificat rețeta și a adus-o și la piață. Clienții au apreciat-o și au rugat-o să facă și alte tipuri, precum cea cu secară. Coace pâine de 3 ori pe săptămână: marți, joi și vineri. Produsele Luijzei pot fi cumpărate din Sibiu de la Piața Vinerea Verde (care se organizează vinerea în Piața Huet) sau Piața Volantă Transilvania (care se organizează sâmbăta la Sala Transilvania).

Pâinea pe care o prepară se face cu plămădeală, care este un rest de aluat pe care îl păstrează din compoziția pâinii făcute anterior. Această plămădeală trebuie să stea 13 ore la temperatura adecvată pentru a fermenta înainte de a fi folosită în aluat. Apoi este amestecată cu restul ingredientelor: făină, sare, apă, cartofi sau semințe, după caz. Se frământă aluatul, după care se lasă la dospit. Apoi se împarte, se cântărește, se modelează și se pun câte 10 bucăți de aluat în castăne (lădițe de lemn), după care se lasă din nou la dospit. După dospit, se modelează pe masă și sunt băgate la cuptor. Coptul durează încă 1 oră și 20 de minute. Într-o zi, poate coace 2 cuptoare și într-un cuptor intră 55 de pâini. Folosește lemne de răchită, iar jarul și cenușa de la primul foc sunt folosite și la a doua încălzire a cuptorului, care rămâne cald până a doua zi, când de multe ori coace și alte aluaturi precum hencleș, cozonac, plăcinta brutarului, lichiu cu ceapă, plăcintă cu untură etc.

După ce scoate pâinea din cuptor, îi place să o mănânce caldă, cu unsoare. I-ar plăcea să facă și pâine cu bere, pentru că a mâncat și i-a plăcut foarte mult, dar, deși a încercat, încă nu a găsit o bere potrivită.

*Sursa:
https://mytransylvania.ro/povestea-painii/
Vezi toată povestea pâinii!

Alte sugestii

Angela Zaporojan din Sibiu
Dudi Presecan – Brutăria La Muma, sat Mândra
Cornelia Popa – profesor, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu
Ioan Bebeșlea – bucătar, Syndicat Gourmet Sibiu