Muzeul Naţional Brukenthal

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). CALENDAR LUCRĂRI DE CURĂȚENIE ȘI CONSERVARE 2026 Palatul Brukenthal: 12 ianuarie - 03 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie-Casa Altemberger: 02 februarie - 17 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie Naturală: 16 februarie - 03 martie - ÎNCHIS Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată.  Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul de Istorie este găzduit de Casa Altemberger-Pempfflinger, aflată pe Str. Mitropoliei nr. 2, sediu al Primăriei orașului Sibiu între anii 1545 și 1948. Cele zece corpuri de clădire, la care se adaugă un turn de apărare, constituie cel mai impresionant ansamblu de arhitectură gotică civilă din România și chiar din Europa de Sud-Est. Construcția s-a ridicat de echipa condusă de pietrarul Andreas Lapicida, la sfârșitul secolului al XV-lea, la comanda lui Thomas Altemberger. Cea mai veche parte o constituie turnul-locuință, construcția acestuia fiind inițiată la sfârșitul secolului al XIII-lea. Expozițiile care pot fi văzute aici sunt structurate astfel:  - Evoluția comunităților umane din sudul Transilvaniei, care prezintă viața de zi cu zi în paleolitic, oferind imaginea traiului în peșteri, bordeie, gospodării, villa romana, locuința medievală;  - Sticla în Transilvania și Bresle sibiene, care redau activitățile umane, de la procesarea vântului la producția specializată a ghildelor;  - Lapidariul roman și Magistratul Sibiului, care evocă statutul social și demnitatea conducătorului;  - Arme și armuri, care indică alte aspecte esențiale ale existenței umane pe aceste locuri, cum ar fi războiul sau aspectul ritual al religiei;  - Tezaur, care cuprinde piese de argintărie liturgică.  Circuitul expozițional turistic se încheie cu prezentarea mișcării de emancipare națională din sudul Transilvaniei, prezentând evenimente din perioada secolelor XVIII-XX.

Pasajul Aurarilor pornește de sub turnul casei din Piața Mică nr. 24, situată în Orașul de Sus, coborând în trepte spre Piața Aurarilor, aflată în Orașul de Jos. Denumirea pasajului se justifică prin aceea că în zonă își aveau atelierele meșterii aurari. Conservându-și înfățișarea medievală de la 1567, pitorescul Pasaj al Aurarilor poate fi considerat unul dintre cele mai romantice locuri din Sibiu. La capătul de sus al pasajului se află un turn de apărare din incinta a doua de fortificații a Sibiului - Turnul Porții Aurarilor - păstrat din secolul al XIII-lea.

Bastionul Soldisch, denumit și Bastionul Mercenarilor, este situat în colțul nord-vestic al cetății, pe strada Bastionului, fiind construit între anii 1622-1627.  Deși are o suprafață mică, Bastionul Soldisch este una dintre cele mai interesante fortificații din complexul care asigura securitatea Orașului de Sus. Este ultimul din seria celor cinci bastioane de tip italian, construite pentru modernizarea sistemului defensiv. Bastionul a fost construit din cărămidă și umplut cu pământ pentru a oferi o bună protecție în fața tirurilor de artilerie. Zidurile sale au o grosime de 2 metri și o înălțime maximă de 10 metri. La interior, se mai păstrează încă amenajările de teren și două niveluri de apărare, iar pe latura de sud se păstrează ambrazuri pentru arme de calibru mediu, precum și o ușă care permitea circulația trupelor spre exterior. În zidul bastionului, pe latura sud-estică, s-a încastrat în marmură albă stema Sibiului. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, comitele sașilor, Michael von Brukenthal, a amenajat aici o grădină după moda epocii, cu fântână și oranjerie, cu o ruină artificială și cu o colină amenajată din bucăți de stâncă. Cu prilejul festivităților militare, pe platforma bastionului erau aduse tunuri cu care se trăgeau salve de artilerie. * sursa foto: https://patrimoniu.sibiu.ro/fortificatii/bastion/63

Pasajul Scărilor este unul dintre locurile cu atmosfera medievală cel mai bine conservată din Sibiu. Unii istorici presupun că Pasajul Scărilor ar fi fost construit prin secolul al XIII-lea, dar majoritatea specialiștilor opinează că abia la începutul secolului al XIV-lea primarul Markus Pempfflinger a dispus construirea pasajului. Cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, Pasajul Scărilor a fost construit din piatră și cărămidă, făcând legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos prin două ramificații de scări și arcade care înconjurau zidurile cetății din jurul Bisericii Evanghelice. Pasajul se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Clădirea aflată pe latura sudică a Pasajului Scărilor adăpostește cel mai vechi restaurant din România, unde - se spune - însuși Mihai Viteazul a luat masa după bătălia de la Șelimbăr. În Pasajul Scărilor se ajunge pe sub bolta în arc a Turnului Scărilor.

      Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA, înființat în anul 1993, este trezorierul valorilor patrimoniale moştenite de la Muzeul „Asociațiunii” (înființat în anul 1905 de Asociațiunea Transilvană pentru Cultura şi Literatura Poporului Român, şi desființat, prin dictat comunist, în 1950).             Astăzi, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este parte a Complexului Naţional Muzeal ASTRA, înființat în anul 2001, având cea mai vastă structură etno-muzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti. 🙂      Structurat în două compartimente: Compartiment Etnografie românească și Compartiment Etnografie săsească ”Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA are ca atribuţii principale cercetarea tematică a culturii și civilizației populare din Transilvania; studierea științifică a colecțiilor și valorificarea acestora prin activități specifice (publicații, expoziții, activități meta-expoziționale și para-expoziționale), desfășurate inclusiv în cadrul Centrului Cultural Memorial Dr. Gheorghe-Telea Bologa din localitatea Noul Român, comuna Arpașu de Jos.            Colecțiile Muzeului Civilizației Transilvane sunt diverse, cuprinzând: port-textile, broderii, păpuşi; obiecte de artă religioasă -icoane, ouă încondeiate, măști, obiecte din lemn, os, fier și ceramică. Aproximativ 20% din totalul obiectelor de patrimoniu, mai exact 9002 piese, sunt înregistrate sub sigla “A” provenind din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii. Aceste obiecte sunt împărțite pe șase colecții: 6.523 broderii, 1.025 port-textile, 567 obiecte de cult, 539 lemn, os, fier, 330 ceramică și 18 păpuşi.             Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA organizează  în Muzeul în aer liber diverse programe cu specific multicultural, precum și expoziții temporare în sălile Pavilionului Muzeal Multicultural (PaMM). 🦺

Cel mai cunoscut dintre monumentele Sibiului, Turnul Sfatului a fost cândva poartă de intrare în oraș prin cea de-a doua centură de fortificații. Numele său se trage de la faptul că era amplasat în imediata vecinătate a Primăriei Sibiu. Turnul Sfatului, construit între anii 1224-1241, este situat în Piața Mică, nr. 1. Turnul Sfatului este o clădire cu șapte etaje retrase succesiv, având fațadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. Edificiul este susținut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piața Mare și Piața Mică. În contraforturile de pe latura sudică a turnului sunt încastrați doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea).  La parter se află două ample treceri boltite care fac legătura între Piața Mică și Piața Mare.  Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului. În decursul timpului, turnului i s-au dat diferite utilizări: turn de poartă, depozit de grâne, foişor de foc (punct de observaţie a incendiilor), închisoare, muzeu de științe naturale (pe la mijlocul secolului al XIX-lea). În acest moment, turnul este folosit pentru diferite expoziții și ca punct de belvedere, de la nivelul superior al turnului vizitatorii putând să vadă întregul oraș Sibiu și culmile munților Făgăraș.

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). CALENDAR LUCRĂRI DE CURĂȚENIE ȘI CONSERVARE 2026 Palatul Brukenthal: 12 ianuarie - 03 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie-Casa Altemberger: 02 februarie - 17 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie Naturală: 16 februarie - 03 martie - ÎNCHIS Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată.  Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ   Anunț! Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul de istorie naturală a fost înființat în anul 1849, la inițiativa Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale, societate înființată cu scopul de a răspândi în comunitate descoperirile sale și de a educa tânăra generație în spiritul cunoașterii și conservării naturii. Sediul Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale a fost construit după proiectul arhitectului clujean C.W. Friedrich Maetz, inaugurarea festivă având loc în data de 25 mai 1895. Clădirea a fost construită în stilul Renașterii italiene târzii, având trei nivele (demisol, parter și etaj). Colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei. Se pot vedea aici: herbarul J. Lerchenfeld (sec. XVII); herbarul M. Fuss (1834-1882); colecţia ornitologică F. W. Stetter (1853), cuprinzând păsări indigene şi exotice; colecţia etnografică din Palestina, Egipt, Sudan şi Etiopia a viceconsulului Franz Binder; colecţia de minerale Ackner; colecţia entomologică Dr. Eugen Worell (1957), cuprinzând insecte din Europa, Africa, America şi Asia; colecţia de fluturi a lui Weindel (1965); colecţia de insecte H. Hannenheim (1964); colecţia paleontologică Breckner (1955), cuprinzând în majoritate dinţi de rechin din terţiar colectaţi din regiunea Porceşti (Turnu Roşu); colecţia botanică Nyárádi (1980); colecţia de minerale Dr. E. Bielz (1953); colecţia de malacologie Kimakowicz. Din data de 21 decembrie 2007, Muzeul de istorie naturală din Sibiu prezintă cea mai modernă expoziţie de istorie naturală din România, în noua configuraţie acordându-se o importanţă deosebită prezentării dioramate, piesele fiind aşezate în display-uri în care se reproduce habitatul fiecărui animal în cadrul unui ecosistem.  Grădina a fost amenajată pentru relaxarea vizitatorilor, dar şi ca spaţiu în care pot fi întâlnite specii comune şi rare de plante, precum copaci şi arbuşti ornamentali.

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). CALENDAR LUCRĂRI DE CURĂȚENIE ȘI CONSERVARE 2026 Palatul Brukenthal: 12 ianuarie - 03 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie-Casa Altemberger: 02 februarie - 17 februarie - ÎNCHIS Muzeul de Istorie Naturală: 16 februarie - 03 martie - ÎNCHIS Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată.  Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Palatul Brukenthal Sibiu reprezintă o marcă aparte deoarece este cel dintâi muzeu din România şi din Centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817), datorându-şi existenţa uneia dintre cele mai importante personalităţi ale Transilvaniei: Baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al acestei provincii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Palatul Brukenthal şi colecţiile baronului reprezintă nucleul Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi, având porţile deschise publicului larg încă de la înfiinţare prin dispoziţia testamentară a fondatorului său.  O vizită în muzeu nu se limitează doar la o singură clădire şi la încadrarea într-un profil singular al specializării, devenind un periplu amplu ce prezintă aspecte multiple ale trecutului şi ale prezentului în plină transformare, oglindite deopotrivă într-o largă varietate de exponate cuprinse în aproximativ 10.000 m2 de expoziţii, 5.500 reprezentând spaţii expoziţionale noi şi recent reamenajate. Prezentând iniţial colecţia de pictură europeană a baronului Samuel von Brukenthal într-o singură clădire, astăzi muzeul adăposteşte o mare diversitate de colecţii valoroase în 9 clădiri dintre care 5 sunt palate ridicate în diferite epoci: cea mai timpurie clădire (cu elemente de fundaţie din sec. XIII) face parte din complexul arhitectonic în care se află Muzeul de Istorie, cea mai târzie datând din 1901 şi găzduind Muzeul de Artă Contemporană.

Construit pe locul unui turn de poartă al celei de-a doua incinte de fortificaţii, Podul Minciunilor care leagă cele două sectoare ale Pieţei Mici, permiţând legătura dintre Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus, este, fără îndoială, locul cel mai încărcat de legendă din Sibiu.  Reprezentând un veritabil simbol al oraşului, Podul Minciunilor a fost reconstruit în anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din România şi al doilea din Europa confecţionat din fontă turnată, cu decoraţiuni prin traforare şi având la capete două cercuri mari decorate cu stema Sibiului. Până la construirea acestui pod, accesul între cele două sectoare ale pieţei se făcea pe sub un conglomerat de clădiri, demolat în 1851. Zidul care susţine scara înglobează un ancadrament pătrat din piatră, vestigiu al unei construcţii medievale. Podul Minciunilor este considerat un loc romantic, unde îşi dădeau întâlnire îndrăgostiţii, deşi pe seama acestuia circulă cel puţin patru legende ... Cea mai cunoscută legendă este că podul are urechi și o putere greu de imaginat astfel că, la fiecare minciună auzită, el începe să geamă din toate încheieturile și se prăbușește, aducând mincinosul cu picioarele pe pământ. După o altă legendă, în Piața Mică din Sibiu se țineau mai multe târguri, iar, după ce ajungeau acasă, unii cumpărători își dădeau seama că au fost păcăliți. Ei se întorceau în piață și îi luau de piept pe negustorii mincinoși și, în hohotele de râs ale mulțimii, îi aruncau de pe pod. Astfel, când poposeau din nou la Sibiu negustorii se temeau să îi mai înșele pe localnici. O legendă spune că pe acest pod obișnuiau să se plimbe cuplurile de îndrăgostiți. Tinerii își jurau acolo iubire veșnică, iar fetele afirmau că sunt fecioare. Însă, după noaptea nunții, se descoperea că unele fete erau mincinoase. Acestea erau târâte pe pod, fiind aruncate peste balustradă. În Sibiu locuiau mulți cadeți care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire pe pod cu tinerele domnișoare localnice, le promiteau multe și apoi erau lăsate să-și aștepte în zadar bărbații care uitau de ele și de jurămintele de amor.