Muzeul de icoane pe sticlă „Preot Zosim Oancea” Sibiel

Istoria bisericii, construită inițial în stil romanic, datează din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Majoritatea bisericilor fortificate din Transilvania au avut clopotnița sau donjonul adăugat mai târziu, dar biserica din Movile avea deja o clopotniță înainte de fortificare. În schimb, donjon-ul a fost construit deasupra corului, un lucru foarte neobișnuit aici. Astăzi, biserica și ansamblul ei sunt amenințate de degradare. Mai multe informații găsiți pe Agramonia. 

Biserica în sine a fost construită în secolul al XIV-lea, în stil gotic. A fost fortificată în anii 1500. Apoi a fost fortificată și mai mult cu un zid de apărare la mijlocul secolului al XVI-lea. Mijlocul și corul sunt amândouă mai mari decât în cele mai multe alte castele bisericești și este relativ bine întreținută. Donjonul său domină orizontul orașului Iacobeni. Mobilierul din biserică este în cea mai mare parte din secolele XVII și XVIII. Există, de asemenea, un epitaf deasupra amvonului care îl înfățișează probabil pe Michael Schullerus, care a murit în 1748. Amvonul a fost construit în secolul al XVI-lea.  Mai multe informații găsiți pe Agramonia. 

Biserica, în sine, a fost construită fără turn în secolul al XIV-lea, în stil gotic. În jurul anului 1500, satul ia măsuri de apărare și construieşte masivul donjon (turnul cel mai înalt al unei cetăţi, loc de refugiu.) în locul unde se află intrarea sudică. De asemenea, au fost construite două rânduri de ziduri. Partea superioară a donjonului este încă folosită ca depozit de slănină.  Mai multe informații găsiți pe Agramonia. 

Inițial, satul a fost o comunitate aservită, însă în 1318 a primit deja statutul de sat liber pe pământurile Coroanei. În secolul al XIV-lea a fost construită o bazilică gotică cu trei nave și arcade cu stâlpi, dedicată Sfintei Ecaterina. Corul susținut de contraforturi are o absidă de 5/8 și o boltă cu nervuri de cruce. Atât bolta corului, cât și arcurile dintre naos și nave au profiluri gotice. În prezent, naosul și naosurile prezintă un tavan plat. Clopotnița de piatră cu trei etaje se află în aripa de vest a bisericii. Etajul său de la subsol formează un pridvor înaintea sălii actuale a bisericii. Jambele profilate ale portalului de vest prezintă o friză de capitel decorată cu frunze. Corul are cinci ferestre gotice traforate și a fost supraînălțat în timpul lucrărilor de fortificare de la începutul secolului al XVI-lea la care a fost supusă biserica. A fost întărită cu un etaj de apărare care se sprijină pe contraforturi înălțate și a fost dotată cu trape și brățări înclinate. Turnul clopotniței a primit un etaj de apărare suplimentar și un zid-călăuză susținut de trunchiuri de cadre. Un al doilea turn a fost construit cu 11 m înaintea turnului de vest. Între ele se află curtea fântânii, înconjurată de ziduri înalte de 14 m. Pe partea interioară a zidului se află un zid de acces pe arcuri de cărămidă înălțate. În 1825, turnul exterior a primit acoperișul cu turlă din zilele noastre. Biserica a fost înconjurată de un zid de incintă dublu și întărită de un turn semicircular în partea de nord și de un turn cu acoperiș cu o singură pantă în partea de est.  Mai multe informații găsiți pe Agramonia. 

Bazilica romanică a fost construită în secolul al XIII-lea. Deși majoritatea părților bisericii au fost înlocuite de-a lungul deceniilor, există încă unele reminiscențe ale acestui timp demult apus, cum ar fi intrarea vestică, care este încă în forma originală. Turnul clopotniței a fost construit alături de biserică, dar mai înalt și îmbunătățit la un donjon în anii 1500. Astăzi, clopotnița masivă / donjon pare puțin disproporționată în comparație cu biserica în sine.  Mai multe informații găsiți pe Agramonia. 

De când sașii transilvăneni au primit dreptul de a se stabili în sudul Transilvaniei de la regele maghiar Géza al II-lea în secolul al XII-lea, aceștia au fost expuși atacurilor ostile din est. Pentru a proteja comunitățile sătești de aceste pericole, bisericile au fost fortificate de-a lungul secolelor. Particularitatea bisericilor fortificate este că, spre deosebire de castelele medievale, acestea nu aparțineau nobilimii, ci serveau drept proiecte comunitare pentru apărarea și protecția sătenilor. Fortificațiile variate ale acestor biserici reprezintă și astăzi o mărturie impresionantă a acelor vremuri. 

Sărbătorim Ziua Copilului într-un mod tradițional la Deschiderea muzeului Casa Avrigeneasca "La Badea Gheorghe" de pe Valea Avrigului! Te așteaptă hencleș pe vatră cald și ateliere de pictură pe lemn pentru cei mici. Vino să descoperi articole tradiționale unice din satul Avrig la Muzeul Nostru de Artă! Fii martor la o demonstrație captivantă de țesut tradițional și explorează obiecte vechi care spun povești fascinante. O mica ferma de animale este in curtea muzeului, pentru copilași. O zi plină de distracție și bucurie te așteaptă! Locația evenimentului o găsiți aici  https://maps.app.goo.gl/8bwVGy6EzYTdxoYt9 * Intrare 20 lei/pers se achita la locație

Muzeul deține o colecție generoasă de păpuși îmbrăcate în porturi românești, săsești și țigănești, acestea fiind principala atracție. Încă de la intrare se pot observa câteva exponate așezate pe pervazul unui geam. Încăperea unde se află obiectele tradiționale este împărțită în două parți și anume, partea săsească și partea românească. „Am colecționat tot mai mult pentru că aveam senzația că dispare o lume, o lume veche, o lume a regulilor și a disciplinei” spune doamna Maria. Majoritatea obiectelor provin de pe Valea Hârtibaciului și din satul Săsăuș, satul de proveniență al colecționarei. Muzeul poate fi găsit pe Calea Gușteriței, nr. 54 B, iar intrarea este gratuită pentru oricine dorește să facă o mică incursiune în vremuri cu un farmec aparte și este curios să afle povești atât din viața comunității românești, cât și din cea săsească. Programul de vizitare este zilnic între orele 10-12 și 15-19, însă familia Drăgan este dispusă și dornică să primească vizitatori și în afara orarului.     sursa foto: Răzvan Negru sursa text