9. Turnul Sfatului - trecerea spre Piața Mică

După ce ai fixat imaginea fațadelor pastelate cu camera ori cu privirea, te invităm să te furișezi pe gangul din apropierea sălii. Vei ajunge pe strada Tipografilor, denumită cândva Wiesengasse, pe vremea când se organiza aici Târgul Olarilor. De aici vei intra spre dreapta în Piața Schiller. Sub bovindoul de pe colț, vei vedea bustul din bronz a lui Schiller. A fost donat orașului de Gustav Nüssbacher, unul dintre măcelarii specialiști în fabricarea Salamului de Sibiu la începutul secolului XX. Statuia a fost dezvelită inițial în Parcul ASTRA cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea celui mai cunoscut poet romantic german. Profită de un moment de liniște pe băncuțele din jurul fântânii arteziene. Față în față vezi fațada cu grilaje metalice bogat ornamentate, autentice din epoca barocă a orașului. Casa a aparținut lui Martin Hochmeister, primarul orașului, care a fost vizitat de însuși împăratul Iosif al II-lea. Tot aici a copilărit strănepotul lui Hochmeister, Emil Sigerus, cel căruia îi datorăm Cronica orașului Sibiu.  Trecând strada Timotei Popovici, pe partea dreaptă se desfășoară clădirea Arhivelor statului. Construită la începutul secolului XX, păstrează elemente eclectice caracteristice. Construcția a fost concepută pentru scopul pe care îl îndeplinește și azi, depozitul fiind iluminat de ferestre mari și separat de clădirea administrativă printr-un coridor lung, pentru a proteja documentele în caz de incendiu. E prima clădire construită pentru păstrarea și conservarea patrimoniului arhivistic din România. Păstrează documente din perioada 1292-1984. Pe fațada vei recunoaște stema Transilvaniei, a Sibiului și a Universității Săsești.  Strada Arhivelor te va conduce înapoi spre Piața Mare. Înainte de a trece prin gangul Generalului, caută stema orașului în elementele decorative ale Casei Bedeus.    🤔 Știai că?    🔍 Strada Arhivelor s-a numit F.D. Roosevelt până în 1970, Ambruster până în 1946 și Generalkommandogasse până în 1872.  🔍 Timp de 200 de ani în Piața Schiller a funcționat o moară, cunoscută ca Rossmühle. 🔍 Casa care adăpostește pe colț bustul lui Schiller a aparținut lui Gustav Dietrich. După moartea sa, lasă moștenire imobilul fundației cu același nume care deschide aici „Casa creștină de oaspeți.” 

Din curtea de lângă Sala Thalia, câțiva dinozauri îți vor atrage atenția. Înalți de până la 8 metri, aceștia fac parte din expoziția permanentă educativă și recreativă a Muzeului de Istorie Naturală. Pe fațada clădirii vezi inscripționată o cifra romană MDCCCIXIV. Îți mai amintești cum să o descifrezi? (1894)  1848 este anul în care un grup de intelectuali sași, pasionați de natură a înființat Societatea Ardeleană de Științele Naturii. Pentru a adăposti și a expune colecțiile în creștere de minerale, plante și animale conservate sau împăiate, în 1894 au început construcția clădirii dedicate acestui scop din banii donați de membri asociației. Din exterior se recunosc elementele stilului clasicist. Interiorul organizat pe trei nivele prezintă evoluția lumii vii, de la cele mai simple viețuitoare la păsări. Interiorul clădirii și mai ales expozițiile merită o vizită. Ai ocazia să vezi exemplare foarte rare, cum ar fi o bufniță polară din zona arctică sau fosile de mamut. Te vor impresiona și speciile exotice de fluturi, colecția de lepidoptere fiind cea mai spectaculoasă.  La fel ca în acest caz, pasionații de drumeții montane au înființat în 1880 Asociația Carpatină Transilvană, denumită și Societatea Carpatină Ardeleană a turiștilor. Membrii asociației au început marcarea traseelor montane și construirea cabanelor. Tot în această perioadă, în 1879 s-a înființat Societatea pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu a cărei membri amenajau, printre altele, parcurile orașului. Toate aceste inițiative demonstrează continuarea cultului comunității din cultura săsească. Ce societate ai înființa pentru comunitatea Ta?    🤔 Știai că? 🔍 Asociația Carpatină Transilvană a fost înființată la inițiativa lui Dr. Karl Wolff sub denumirea de Siebenbürgische Karpatenverein (S.K.V.). S-au alăturat 480 de bărbați și 18 femei. 🔍 Hypsilophodon, Tyranosaurus rex, Tryceratops, Diplodocus, Velociraptor și Pterosaurus sunt numele speciilor de dinozauri din curtea muzeului. Cel mai mare ajunge la 8 metri înălțime. 🔍 Societatea pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu a amenajat inclusiv promenada și parcul de pe strada Cetății. 

Spuneam că Sibiul a ținut pasul cu tehnologia militară a vremii. Așa se întâmpla și în secolul al XVI-lea, când au apărut tunurile, iar pentru utilizarea lor, micile bastioane, concepute pentru arme cu calibru mic, erau nepotrivite. A început astfel construcția unui bastion gros, potrivit pentru toate tipurile de artilerie. Continuând plimbarea spre capătul Parcului Cetății, vei găsi o poartă spre dreapta, față în față cu Turnul Dulgherilor. La ieșire din siguranța fortificației, vei simți agitația orașului din afara zidului, noul „inamic” de care putem pretinde că ne protejează sistemul de apărare în secolul XXI. Cercetează pentru câteva clipe zidul alb al bastionului gros. Ferestrele asimetrice scoase în evidență sunt transformate din fostele guri de tragere. Strategia consta în îndepărtarea celor care încercau să pătrundă prin zidurile cetății. Curând, sibienii au preluat de la italieni moda bastioanelor de tip „orecchione”. Triunghiul galben marchează linia fostului val de pământ. Poate dorești să înconjori turnul gros prin curtea filarmonicii și turnul cu scări, ori poate revii pe strada Cetății. Intrarea principală a fostului turn gros destăinuie identitatea contemporană a clădirii, sediul Filarmonicii de Stat din Sibiu, sala Thalia. Inscripția 1788 - 2004 indică anii în care clădirea s-a metamorfozat. În 1788 bastionul de apărare a devenit prima sală de teatru din Transilvania iar în 2004 clădirea și-a reluat funcția culturală, evidențiind în arhitectură și elementele din sistemul de apărare.    🤔 Știai că? 🔍 Tipograful și mai apoi primarul Sibiului, Martin Hochmeister a fost cel care a inițiat transformarea turnului de apărare în sală de teatru. Construcția a durat un an, în 1788 fiind jucata prima piesă de teatru.  🔍 Thalia este numele muzei comediei și a poeziei idilice. În greaca antică Thalia înseamnă „cea veselă, cea înfloritoare”. 🔍 Printre evenimentele extraordinare găzduite de sala Thalia, se numără Sibiu Opera Festival, Zilele muzicale româno-americane și Festivalul-concurs internațional de interpretare pianistică și compoziție „Carl Fieltsch”. 

Dacă nu ai obosit alegând suvenirurile de la intrarea pe strada Papiu Ilarian, te invităm să continui explorarea Sibiului. Cu cât privești mai atent, cu atât vei descoperi mai multe detalii interesante. Acoperișuri cu lucarne, fațade cu motive în relief și porți decorate, așa cum poți vedea motivul solar pe poarta verde la trecere pe strada Tipografilor. În clădirea cea mare, de pe colț a locuit dramaturgul Radu Stanca, patronul spiritual al Teatrului Național din Sibiu. Numele lui îl vei regăsi și pe una din stelele Aleii Celebrităților din Parcul Cetății.  Mai fă câțiva pași pentru a ajunge pe strada Cetății, botezată și „Cea mai frumoasă stradă din Sibiu”. Spectaculozitatea se datorează patinei istorice imprimate de turnurile și zidurile de apărare, recent rehabilitate și redeschise publicului pentru vizitare, după mai multe decenii. Rămâne cea mai bine păstrată porțiune din fortificația de secol XIV. Zidurile de apărare se asemănau cu porțiunea restaurată din apropierea ta. Bastioanele poartă numele breslelor care le-au construit și gestionat, astfel le poți vedea pe cele ale Archebuzierilor, Olarilor și Dulgherilor. În secolul al XVI-lea Sibiul deținea printre cele mai bine dotate și eficiente sisteme de apărare. Zidurile înconjurau aproximativ 80 de ha fiind asigurate de 39 de bastioane. Elementele cheie rămân, bineînțeles, locuitorii ajutați de cea mai modernă tehnologie militară. Astfel se explică de ce în perioada celor mai aspre năvăliri otomane Sibiul nu a fost cucerit, fiind poreclit „orașul roșu”. Rezistența se datora și tributului plătit imperiului Otoman. Plimbându-te printre cele două ziduri îți vine greu să crezi că ești într-un fost șanț de apă, utilizat pentru apărarea mai eficientă, nu-i așa?    🤔 Știai că? 🔍 Strada Cetății a devenit spațiul unor evenimente speciale în care gastronomia și meșteșugul se îmbină de minune cu muzica, percum VinFest, Craft Fest și Artsy Hanmade Fair. 🔍 Deși servesc aceluiași scop, fiecare bastion este diferit prin formă și elementele decorative. Demonstrează probabil mândria și dorința de manifestare artistică a breslelor.  🔍 Din 2013, cu ocazia fiecărei noi ediții a Festivalului de Teatru de la Sibiu, câteva noi personalități importante din lumea internațională a artelor spectacolelor primesc câte o stea pe Aleea Celebrităților. 

La ieșirea din parcul Astra întâmpini forfota oamenilor ce trec spre sau dinspre pietonala Nicolae Bălcescu. Pe vremuri strada se numea Heltauergasse, aluzie la drumul ce ducea spre localitatea Cisnădie. Călătorii ce veneau din această direcție intrau în oraș prin Turnul Porții Cisnădiei, aflat odinioară aici. Ia direcția Pieței Mari! Privirea îți este furată de ferestrele animate ale restaurantelor și magazinelor, dar și de ornamentele baroce sau eclectice de pe fațadele colorate. Fiecare spune poveste familiilor înstărite ce au locuit aici sau a magazinelor închiriate. De la parfumuri, bijuterii, ceasuri, blănuri, pălării și mobilă, până la mezeluri și prăjituri, de toate se găseau pe această stradă. Pe la mijlocul ei, îți vor atrage atenția pe partea stânga capitelurile corintice ale Casei Bugarsky. Alipită pe acoperișul căsuței cu doi ochi arată direcția vântului o girueta în formă de pisică. Pe partea dreaptă verdele intens și bovindoul scot în evidență Casa Bielz. Câțiva pași mai în față o fântână arteziană dă viață unei piațete. Acordă un minut să observi clădirile din jur. Pe partea stângă spre Piața Mare vei vedea pe colț o clădire înaltă, fostul sediu al Regimentului Garnizoanei. Față în față pe aceeași parte se disting formele neorenascentiste ale, probabil, celui mai cunoscut hotel din Sibiu, Împăratul Romanilor. Întoarce privirea spre strada ce se deschide din pietonală. Clădirea de pe colț, cu colțul teșit și balconul cu feronerie dantelată îți va atrage privirea. Între sibieni era cunoscută ca „La Floașiu” după numele comerciantului care a deschis în 1920 cel mai mare magazin românesc din Ardeal. 🤔Știai că? 🔍 În timpul Festivalului Internațional de Teatru, pietonala este animată de dansatori, acrobați și actori în spectacole de stradă captivante. 🔍Casa Bielz a fost botezată după dr. Julius Bielz, cunoscut istoric, muzeograf și etnograf. Soția lui, Josefine Bielz, a înființat în casa lor Asociația Femeilor Sibiene în 1875. 🔍Pe mijlocul pietonalei a circulat tramvaiul până în 1970.

După atâtea străzi și clădiri, te invităm la o plimbare în parcul ASTRA. În secolul al XIX-lea, zidurile de fortificație și turnurile de apărare s-au demolat sau au fost înglobate în noua infrastructură. În 1879 s-a înființat Societatea pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, a cărei scop îi este sugerat de nume. S-a preocupat de amenajarea spațiilor verzi din oraș, parcul ASTRA fiind prima realizare semnificativă. La începutul secolului XX parcul a primit înfățișarea de azi și datorită activității Asociației ASTRA au fost dezvelite mai multe busturi ale personalităților culturii românești. Din 2007, în mijlocul parcului s-a amenajat o fântână arteziană ce animă locația pe timp de vară. Datorită măsuțelor de șah din marmură, își petrec cu plăcere timpul aici pasionații sportului minții. Dacă te ține, provoacă-i la o partidă!  Îți vor atrage atenția cei doi Atlași de la intrarea Palatului Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA. Construit între 1903 și 1905 a servit drept sediu pentru asociație fiind conceput pentru a adăposti un muzeu istoric și etnografic, arhiva și biblioteca asociației. Muzeul a fost inaugurat în 6 august 1905.  Prin decorațiunile exuberante specifice stilului victorian, sala de la etajul II este printre cele mai frumoase spații de spectacole din oraș. Pe scena din incintă a avut loc primul spectacol de teatru românesc din Transilvania. În zilele noastre sala găzduiește evenimente extraordinare, lansările de carte, concertele de jazz și muzică clasică. Palatul adăpostește sediul central al Bibliotecii Județe ASTRA.  În partea stângă atrage atenția fațada ornamentată a Spitalului de pediatrie. Destinația inițială a fost cea de sanatoriu și casă de oaspeți pentru cei care frecventau baia populară. Sub denumirea de „Baia populară”, clădirea recent reabilitată își primește și azi oaspeții în decorul fascinant oferit de plafonul înalt, balcoanele cu arcade și elemente specifice barocului și Jugendstilului.    🤔 Știai că? 🔍 Obiectivele Societății pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu au fost preluate din 2010 de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS). 🔍 Construirea Palatului ASTRA a costat 158.426 de coroane. Suma a fost colectată din taxele membrilor, donatori și o loterie organizată în acest scop. 🔍 Un rol important în strângerea fondurilor l-a avut Dr. Cornel Diaconovici, secretarul asociației, autorul primei Enciclopedii românești.  🔍 Prima piesă de teatru jucată la inaugurarea sălii a fost Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri. 

Lecția despre toleranța religioasă a Sibiului continuă. Mai departe, tot pe strada Mitropoliei, față în față cu parcul, vei descoperi turnul bisericii evanghelice „Sfântul Ioan”. Sibienii o numesc Johanniskirche. Ca majoritatea bisericilor din oraș, este lăcaș de cult și cultură, unde se desfășoară nu doar liturghii religioase ci și evenimente culturale. Construită în secolul XIX pentru enoriașii cartierului Josefin din apropiere, deține două sculpturi de altar deosebit de frumoase, reprezentându-i pe Ioan Botezătorul și Ioan Evanghelistul. Biserica este legată printr-un gang deasupra porții de fostul orfelinat evanghelic. În prezent adăpostește Centrul de Cultură şi Dialog Friedrich Teutsch, denumit după episcopul și istoricul sas.  Dacă găsești poarta metalică deschisă, îndrăznește! Vei pătrunde în curtea dreptunghiulară, închisă în partea de sud-vest de o porțiune din zidul fortificației. Această mică oază a orașului e animată de clienții cafenelei – librării și a oaspeților ce vin să viziteze Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. din Transilvania găzduit la etajul I. Dacă ai timp la dispoziție și ești curios să afli mai multe despre istoria comunităților săsești din Transilvania, vizitează expoziția. Vei vedea o copie a primului document ce atestă Sibiul din 1191, obiecte bisericești, portul popular săsesc din diferitele zone, o adevărată colecție din tezaurul săsesc. Un tur cronologic te va ajuta să înțelegi mai bine cum au ajuns sașii în Transilvania și de ce majoritatea au fost nevoiți să părăsească această regiune după cel de-Al Doilea Război Mondial.  Partea din activitățile muzeului sunt și expozițiile temporare și prelegerile istorice. Clădirea mai găzduiește Arhiva centrală a Bisericii Evanghelice C.A. din România şi biblioteca.    🤔 Știai că? 🔍 Una dintre atracțiile deosebite ale muzeului o reprezintă colecția operelor celor mai renumiți meșteri aurari din Transilvania.  🔍 Expoziția ilustrează evoluția învățământului în limba germană din Transilvania, de care Biserica Evanghelică C.A. s-a îngrijit timp de secole. 🔍 Printre cele mai spectaculoase colecții, rămâne cea a păpușilor îmbrăcate în portul săsesc de sărbătoare. Acestea diferă în funcție de zona geografică, statutul și vârsta purtătorului. 

Simbol al ortodoxiei sibiene, exuberanța neobizantină a catedralei mitropoliei eclipsează orice clădire din jurul ei. Inspirată din arhitectura bazilicii „Sfânta Sofia” din Constantinopol, biserica a fost sfințită la 30 aprilie 1906 cu hramul „Sfintei Treimi”.  Însuși marele mitropolit Andrei Șaguna a inițiat construirea bisericii, obținând aprobarea și sprijinul împăratului Francisc Iosif I la mijlocul secolului al XIX-lea. Mitropolitul a militat pentru drepturile ortodocșilor din Transilvania.  Exteriorul catedralei impresionează atât prin formele rotunjite, cât și prin dimensiuni. Cupola măsoară 15 metri în diametru, iar cele două turnuri cu clopote măsoară 45 m înălțime.  Vizitează interiorul! Bolta înaltă, lumina pătrunsă prin ferestrele cupolei și aroma plăcută a tămâiei te vor copleși. Iconostasul a fost executat din lemn de tei aurit. Picturile interioare aparțin pictorului Octavian Smigelschi, originar din județul Sibiu. Se remarcă pictura de pe pandantiv reprezentându-i pe cei patru evangheliști și Isus Pantocratorul între îngeri.  Indiferent de credință, profită de un moment de liniște spirituală. Poate vrei să urmezi exemplul sibienilor care obișnuiesc să aprindă lumânări în amintirea celor dragi în curtea bisericii.  Vis a vis de intrarea principală vei remarca cea mai reprezentativă clădire neobrâncovenească din Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna”. La o casă distanță, se distinge clădirea Mitropoliei Ortodoxe, Arhiepiscopia Ardealului din 1864.    🤔 Știai că? 🔍 Pe masa altarului este așezată macheta catedralei realizată din metal aurit. 🔍 Clopotul cel mare al turnului dinspre apus, cântărește 1345 kg și poartă inscripția „În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii graiurile lor". 🔍 Sfântul Ierarh Andrei Șaguna și-a trăit ultimii ani din viață la Rășinari, aproape de Sibiu. La cererea lui, după moarte, a fost înmormântat fără fast în cripta lui din cimitirul localității. 

Continuă plimbarea pe strada Mitropoliei, cea care a fost strada cunoscută drept „Aleea Măcelarilor”. Din 2007, în urma Marii Adunări Ecumenice Europene, este denumită simbolic, ”Strada Ecumeniei Sibiene”. La o privire mai atentă vei înțelege că și-a meritat titlul datorită bisericilor de diferite confesiuni ridicate aici. Vei trece pe lângă biserica reformată-calvină, a cărei turn multicolor se înalță spre cer din secolul al XVIII-lea. Spre mijlocul străzii vei remarca impozanta catedrală mitropolitană ortodoxă „Sfânta Treime”, iar mai încolo turnul cochet al bisericii evanghelice „Sfântul Ioan”.  Până atunci urmărește detaliile fațadelor, cum ar fi, stema breslei Croitorilor din 1574 de pe clădirea colț cu muzeul de istorie. Ai deslușit obiectul reprezentat în stemă?  După biserica reformată-calvină un gang sculptat din casa parohiei reformate face legătura cu pietonala Nicolae Bălcescu.  În imediata apropiere două Cariatide susțin balconul „Micului palat”. Pe locul actualei case a trăit cel mai renumit meșter aurar al Sibiului, Sebastian Hann. Forma actuală a primit-o în secolul al XVIII-lea, când a fost locuită de contesa Rahel, văduva locotenentului Lt. Col. conte Gregorius Bethlen.  La câțiva pași în față, pe partea dreaptă vei întâlni clădirea Poștei centrale. Caută pe fațadă elementele decorative! Ceasul solar încă mai indică ora exactă. Un detaliu interesant este reprezentarea în relief a unui personaj ce primește o scrisoare de la un porumbel în timp ce folosește telefonul. Pe aceeași parte, clădirea verde de vis a vis adăpostește sediul sucursalei Sibiu a Băncii Naționale a României, fostul sediu al băncii Albina.    🤔 Știai că?    🔍 În septembrie 2007 a avut loc la Sibiu un eveniment deosebit: A Treia Mare Adunare Ecumenică Europeană la care au participat peste 2500 de prelaţi ai bisericilor şi confesiunilor episcopale din Europa. 🔍 Sebastian Hann (1644 - 1713) este considerat cel mai renumit meșter al modelării metalelor prețioase din spațiul românesc. Câteva din pocalele lui le puteți admira în Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. din Transilvania, din Casa Teutsch. 🔍 În biserica reformată-calvină liturghiile se desfășoară în limba maghiară, reformați fiind preponderent etnici ai comunității maghiare din Sibiu. Biserica găzduiește din 2007 și o galerie de artă cu expoziții temporare.